Te-ai gândit vreodată că bluza ta preferată din bumbac depinde, de fapt, de stabilitatea climatică a planetei? Industria modei funcționează pe o presupunere simplă: bumbacul va continua să crească, porturile vor rămâne deschise, iar noi vom continua să cumpărăm. Numai că o serie de „puncte critice” climatice, despre care oamenii de știință avertizează tot mai des, amenință să schimbe complet regulile jocului.
Ce sunt, de fapt, punctele critice climatice?
Imaginează-ți un pahar cu apă pe care îl verși. Odată ce a trecut de margine, nu-l mai poți pune la loc. Cam așa funcționează și aceste puncte critice. Sunt praguri dincolo de care sistemele naturale ale Pământului se schimbă brusc, în moduri greu sau chiar imposibil de inversat. Iar consecințele ne-ar afecta direct.
Prăbușirea ghețarilor ar duce la o creștere pe termen lung a nivelului mării, amenințând regiunile de coastă. Degradarea Amazonului ar transforma pădurea tropicală într-un ecosistem mai uscat și mai sărac, afectând culturile de bumbac. Iar o slăbire a curenților atlantici ar putea aduce în Europa ierni mult mai reci și veri mai calde și secetoase, făcând agricultura, inclusiv producția de materii prime pentru haine, extrem de dificilă.
Industria modei, cu capul în nisip?
Deși oamenii de știință trag semnale de alarmă, majoritatea companiilor par să ignore aceste riscuri. Francois Souchet, fondatorul firmei de consultanță Swanstant, o spune direct: „Punctele critice nu au apărut cu adevărat în discuție. Nu știu dacă oamenii nu și-au dat seama sau dacă încă speră la ce e mai bun, iar întrebările ridicate de punctele critice sunt mult mai grele.”
Lucrurile stau la fel și în sectorul financiar. O analiză publicată recent de Vogue arată că, în urma unui sondaj realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe băncile globale, s-a constatat că niciuna nu a integrat pe deplin punctele critice în evaluările de risc, în timp ce doar 5% le-au luat parțial în considerare.
Si totuși, presiunea începe să crească. Chiar JP Morgan a publicat un raport care subliniază nevoia ca afacerile și investitorii să ia în calcul aceste scenarii. Sarah Kapnick, șefa departamentului de consiliere climatică de la JP Morgan, a scris în raport: „Doar pentru că un eveniment este improbabil nu înseamnă că este imposibil.”
Costul inacțiunii: cifre care dor
Până la urmă, despre ce vorbim în termeni concreți? Despre bani și locuri de muncă. Cercetătorii de la Cornell University’s Global Labor Institute avertizează că, fără măsuri de adaptare la căldura extremă (cum ar fi asigurarea apei reci pentru muncitori sau izolarea acoperișurilor fabricilor), pierderile economice ar putea ajunge la 4,9% din PIB în Bangladesh, 6,5% în Cambodgia și 5,1% în Pakistan. Toate acestea sunt centre cheie pentru producția de îmbrăcăminte. Iar când producția de acolo suferă, prețurile de pe etichetele hainelor din mall-urile noastre cresc inevitabil.
Mai mult, Apparel Impact Institute (Aii) a prezis într-un raport din februarie că riscurile climatice ar putea reduce profiturile companiilor de modă cu până la 67% până în 2040.
Cifrele sunt clare.
Lewis Perkins, președinte și CEO al Aii, explică perfect de ce nu mai putem amâna acțiunea: „Curba costurilor pentru inacțiune nu este liniară; ea accelerează pe măsură ce riscurile climatice fizice, schimbările de politici și cele de piață încep să se cumuleze. Punctele critice reprezintă momentul în care aceste presiuni trec de la gestionabile la sistemice.”
O soluție de fațadă?
E drept că industria face pași în direcția sustenabilității, concentrându-se pe materiale reciclate sau reducerea consumului de apă. Dar în fața unui șoc climatic brusc, aceste măsuri s-ar putea dovedi insuficiente. De exemplu, agricultura regenerativă poate ajuta solul să rețină umiditatea, dar nu poate salva o recoltă în timpul unei secete severe prelungite. Francois Souchet o numește o soluție temporară: „Protejează puțin, dar nu schimbă jocul unui punct critic. E un pic ca și cum ai folosi bandă adezivă pentru a opri o scurgere.”
Unele companii, precum H&M, au început să includă riscurile climatice în analizele lor generale. Retailerul suedez a identificat ca principal risc fizic creșterea prețurilor la bumbac din cauza secetelor și inundațiilor, alături de perturbarea porturilor și deficitul de apă.
Un viitor fără modă, așa cum o știm?
Adevărata provocare pentru modă este să se gândească la scenarii în care totul merge prost simultan. Ce se întâmplă dacă recoltele de bumbac sunt compromise, porturile sunt blocate, productivitatea muncitorilor scade din cauza căldurii și, în același timp, cererea consumatorilor se prăbușește din cauza unei crize economice declanșate de aceste evenimente?
Mike Barrett, consilier științific principal la WWF UK, oferă o perspectivă tranșantă, care ar trebui să ne dea de gândit tuturor. „Pentru toate sectoarele care se bazează pe resurse naturale, fie că vorbim de apă sau de materiale, devine foarte clar că, dacă punctele critice se materializează, nu există un viitor economic în care aceste sectoare să poată înflori. Același lucru este valabil și pentru modă.”
