Un dialog dintr-un podcast recent a aruncat în aer mediul online. Declarațiile făcute de Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, care au sugerat că depresia ar fi cauzată de „prea mult timp liber”, au stârnit un val de critici dure din partea medicilor și psihologilor. Aceștia avertizează că astfel de afirmații sunt periculoase și stigmatizează o afecțiune medicală gravă.
Declarații care au stârnit un val de critici
Discuția controversată a avut loc în cadrul podcastului moderat de Ioana Ginghină. În timpul dialogului, Gabriela Cristea a pornit de la propria experiență pentru a generaliza. „Și eu am mers la psiholog, dar eu am mers cu o chestie concretă: nu mai dormeam. Și am aflat că e de la menopauză. Și m-am reglat. Punct ochit, punct lovit. Dar acum toată lumea este în depresie. Eu cred că au prea mult timp”, a spus vedeta.
Ioana Ginghină a plusat imediat. „Exact înainte cred că am discutat cu un invitat că și dacă te enervează cineva te scoate din depresie. Că te enervează și…”.
RecomandăriGabriela Cristea, derapaj despre depresie – dacă stai ca boul pe coadă…Iar Gabriela Cristea a continuat pe același ton, legând direct lipsa de activitate de problemele existențiale. „Ai o activitate. Dar dacă stai ca boul pe coadă normal că îți pui toate întrebările existențiale din lumea asta. Și nici nu avem, hai să fim cinstiți, cum erau grecii când au inventat democrația, peisajele alea să îți taie răsuflarea și să stai așa să te uiți ca boul pe coadă. Că și eu fac chestia asta. Când mă duc la mare stau așa, îmi curge băluța și…”.
Reacția fermă a medicilor
Numai că specialiștii în sănătate mintală au reacționat prompt, subliniind pericolul unor astfel de mesaje transmise în spațiul public. Dr. Miriam Gălescu, medic psihiatru la Washington, a explicat de ce aceste afirmații fac mai mult rău decât bine. „Cred că este foarte periculos să vorbim așa despre depresie, pentru că adăugăm la ceea ce simt acești oameni un nivel de vinovăție și de rușine pentru ceva ce nu pot controla și nu și-au provocat singuri”, a declarat aceasta.
Medicul a detaliat impactul negativ asupra pacienților. „Pacienții au deja sentimentul de neputință. Iar când cineva vine și spune «ar trebui doar să faci exerciții, doar să muncești mai mult, doar să…. ca să te simți mai bine», iar ei știu foarte bine că au încercat deja lucrurile astea și le-a venit foarte greu, cred se pot adânci în aceste sentimente de neputință și rușine”.
RecomandăriGabriela Cristea, tratament medical pentru obezitate. Costurile ridicate ale terapieiPsihologul Sorina Brif avertizează că etichete precum „prea mult timp liber” pot întârzia diagnosticul și tratamentul chiar și cu ani de zile, deoarece depresia este încă privită în România, în mod eronat, ca un semn de slăbiciune.
Depresia nu e lene, ci o boală reală
Dincolo de opinii, știința are un cuvânt clar de spus. Depresia nu este o tristețe prelungită care trece cu gândire pozitivă. E drept că mulți încă o confundă, dar lucrurile stau complet diferit. V-ați gândit vreodată că pentru unii o simplă conversație poate durea aproape fizic?
Sorina Brif oferă o explicație medicală clară. „Este o tulburare neurologică reală, în care chimia creierului, mai exact echilibrul serotoninei, dopaminei și noradrenalinei este perturbat, la fel cum în diabet pancreasul nu mai produce insulină corect. Nu e o alegere, nu e lene, nu e slăbiciune de caracter”.
RecomandăriGabriela Cristea a slăbit 30 de kilograme. Ce conține micul dejun pe care îl împarte cu soțul eiDr. Gălescu adaugă că persoanele care suferă de această afecțiune ajung să se izoleze tocmai pentru că interacțiunile umane devin copleșitoare. „Persoanele deprimate se izolează în general foarte mult, pentru că contactul social nu le mai oferă plăcere și poate fi resimțit ca o durere. O durere aproape fizică”, precizează medicul.
Există soluții, dar mentalitățile persistă
Și totuși, vestea bună este că depresia poate fi tratată. Noile generații sunt, din fericire, mult mai deschise la discuțiile despre sănătatea mintală. Tratamentul modern combină adesea psihoterapia cu medicația, în funcție de gravitatea fiecărui caz în parte.
totusi, România mai are un drum lung de parcurs. Accesul la tratament și conștientizarea publicului rămân probleme serioase.
„Când nu mai poți, e ok să cauți ajutor”, spune psihologul Sorina Brif.
Mesajul ei subliniază nevoia urgentă de campanii de informare corecte și de accesibilizarea terapiilor prin sistemul public de sănătate. Mentalități învechite, precum celebra zicală „când nu mai poți, mai poți puțin”, trebuie înlocuite cu mesaje care să încurajeze oamenii să ceară ajutor specializat pentru o afecțiune cât se poate de reală și, mai ales, tratabilă.
