Un studiu-pilot leagă reducerea produselor ultraprocesate de ameliorarea depresiei la 20 de adulți

Publicat: 10 octombrie 2026, 13:06Actualizat: 10 octombrie 2026, 13:06

Douăzeci de adulți diagnosticați cu depresie majoră au avut simptome depresive și de anxietate mai puțin intense după patru săptămâni în care au redus puternic produsele ultraprocesate. Rezultatul este preliminar: cercetarea nu demonstrează că schimbarea alimentației a produs ameliorarea.

Studiul-pilot a fost publicat pe 23 septembrie 2026 în JAMA Psychiatry, potrivit Descopera.ro. Obiectivul principal a fost să verifice dacă persoanele cu depresie pot urma această intervenție alimentară și dacă o consideră acceptabilă. Schimbarea simptomelor a fost un rezultat exploratoriu, adică urmărit pentru a orienta cercetări viitoare, nu obiectivul principal al unui test de eficiență.

În etapa cu puține produse ultraprocesate, rezultatele au fost mai bune pe cele două scale folosite pentru evaluarea depresiei și pe cea pentru anxietate. Comparațiile dintre scorurile medii au arătat astfel:

Pe chestionarul pentru depresie PHQ-9, scorul a fost de 5,53 în perioada intervenției alimentare, față de 8,68 cu alimentația obișnuită.
Pe scala pentru depresie MADRS, media a fost de 8,05 în etapa intervenției, comparativ cu 18,9 în perioada alimentației obișnuite.
Pe chestionarul pentru anxietate GAD-7, media a ajuns la 4,63 în perioada intervenției, față de 7,37 cu dieta obișnuită.

Diferențele au fost relevante statistic, însă evaluarea nu s-a făcut în orb: participanții și cercetătorii știau când era urmată dieta. Așteptările, atenția primită și sentimentul că fac o schimbare benefică ar fi putut influența răspunsurile.

Cercetătorii de la University of California, San Francisco au recrutat persoane cu vârste între 18 și 80 de ani. Pe lângă diagnosticul principal de depresie, acestea aveau un consum ridicat de alimente ultraprocesate, o greutate corporală ridicată și raportau cel puțin o problemă metabolică. Printre problemele raportate se numărau hipertensiunea, diabetul, dislipidemia, adică valori anormale ale grăsimilor din sânge, sau rezistența la insulină, când organismul răspunde mai slab la acest hormon.

Participanții trăiau cu depresie de aproape 13 ani, în medie. Dintre ei, 14 aveau și o tulburare de anxietate, iar 13 luau cel puțin un medicament psihiatric.

Fiecare persoană a urmat ambele variante de alimentație: patru săptămâni cu alimentația obișnuită și patru săptămâni în care a redus puternic produsele ultraprocesate. Ordinea a fost stabilită aleatoriu. Acest model, numit încrucișat, permite compararea fiecărui participant cu el însuși.

Pentru a separa cât mai bine efectul alimentației de alte schimbări, participanților li s-a cerut să păstreze medicația, psihoterapia, programul de somn și nivelul activității fizice.

Reducerea consumului a fost amplă: pe chestionarul alimentar, scorul mediu a coborât de la 10,10 la 1,42, echivalentul unei scăderi de aproximativ 86%. Consumul a fost însă declarat de participanți, fără verificare printr-o metodă biologică. Nu se știe ce a contribuit la ameliorarea simptomelor: participanții ar fi putut consuma mai puține calorii, zahăr sau grăsimi și mai multe fibre și substanțe nutritive. Nu se poate stabili dacă ameliorarea a provenit din eliminarea aditivilor, din îmbunătățirea generală a dietei sau dintr-o combinație de factori. Grupul este prea mic pentru ca rezultatele să poată fi extinse la populația generală. Autorii consideră necesare cercetări mai mari, mai lungi și cu evaluări obiective ale alimentației.

Alimentele procesate nu sunt automat ultraprocesate

Când alegi alimentele, distincția ține de modul de fabricație și de ingrediente, nu doar de cantitatea de zahăr, sare sau grăsime. În categoria produselor ultraprocesate pot intra:

băuturile îndulcite;
mezelurile;
gustările ambalate;
unele cereale pentru micul dejun;
preparatele instant;
alte produse industriale care conțin frecvent arome, coloranți, emulsificatori, îndulcitori sau conservanți.

Legumele congelate, conservele simple de fasole, iaurtul natural și pâinea făcută din ingrediente obișnuite sunt procesate, dar nu neapărat ultraprocesate. Simplul fapt că un aliment a fost procesat nu îl plasează în categoria redusă în această cercetare.

Pentru îngrijirea depresiei, schimbarea alimentației merită investigată ca posibilă măsură complementară. Rezultatele acestui studiu nu justifică renunțarea la medicamente sau la psihoterapie: alimentația nu înlocuiește evaluarea de specialitate ori tratamentul prescris.