Cercetarea arată că aproximativ o treime dintre toate decesele și bolile cardiovasculare ar putea fi atribuite acestui consum, iar o reducere la jumătate ar putea salva mii de vieți anual.
Față de scenariul în care consumul rămâne la același nivel, înjumătățirea lui ar fi putut preveni în Canada, numai în 2019, între 27.300 și 45.900 de cazuri noi de boli cardiovasculare, 5.000 până la 8.300 de decese și 110.900 până la 185.200 de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate. Ca ordin de mărime, estimările pentru același an spun că aportul de UPF ar fi generat 58.200 – 96.000 de cazuri noi, 10.600 – 17.400 de decese asociate și 235.800 – 388.700 DALY.
Pentru o familie, miza e foarte concretă: ce pare o alegere banală și repetată la raft se poate aduna în ani într-un risc cardiovascular semnificativ. Studiul nu împarte aceste efecte pe femei și bărbați și nici pe grupe mai fine de vârstă, dincolo de adulții de 20 de ani și peste, dar tocmai de aceea mesajul practic rămâne unul simplu: reducerea consistentă a consumului contează, chiar înainte să apară o problemă de sănătate.
Cercetarea a fost publicată în The American Journal of Preventive Medicine și prezentată la congresul găzduit de World Obesity Federation. Potrivit Medicalxpress, autorii estimează că 23%-38% dintre decesele cardiovasculare și 23%-37% din toate cazurile de boli cardiovasculare, inclusiv boala coronariană și accidentul vascular cerebral, sunt atribuibile consumului de alimente ultraprocesate.
Estimări pentru consumul actual de UPF
În Canada, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru aproximativ 25% din toate decesele anuale. Pe acest fond, în 2015, alimentele ultraprocesate au reprezentat 43% din aportul total zilnic de energie în rândul adulților canadieni de 20 de ani și peste.
Studiul nu enumeră produsele exacte incluse în această categorie, așa că nu detaliază ce alimente consumă acei 43% din aportul caloric zilnic. Dar legătura pe care o propune între UPF și povara cardiovasculară este suficient de puternică încât autorii vorbesc deschis despre nevoia unor măsuri mai mari decât simpla bună intenție individuală.
„Consumul de alimente ultraprocesate ar putea reprezenta un contributor substanțial și potențial prevenibil la povara bolilor cardiovasculare din Canada. Aceste constatări consolidează necesitatea unor intervenții clinice și de sănătate publică care vizează reducerea aportului de UPF ca o componentă cheie a prevenirii bolilor cardiovasculare.”
Politicile publice pot influența consumul
Aici apare partea care te privește chiar și atunci când simți că faci alegeri rezonabile. Autorii spun că educația publică și consilierea individuală ajută, dar au impact limitat fără sprijin politic și fără schimbări în mediul alimentar. Cu alte cuvinte, nu totul stă în voință, ci și în ce ajunge mai ușor, mai insistent și mai atractiv în coșul de cumpărături.
„În timp ce educația publică și consilierea individuală rămân componente importante ale promovării sănătății, impactul lor este limitat fără un sprijin politic și de mediu mai larg. Pentru a genera schimbări semnificative în modelele alimentare, măsurile structurale cuprinzătoare sunt esențiale. Acestea includ reglementări privind taxele pe alimente, etichetarea pe partea frontală a ambalajului, restricții de marketing și obiective de reformulare menite să îmbunătățească calitatea alimentelor.”
Autorii dau și două comparații concrete cu politici aplicate deja în alte țări. În Chile, avertismentele nutriționale de pe ambalaj au redus achizițiile de alimente bogate în calorii cu aproximativ 25%. În Mexic, o taxă de 10% pe băuturile îndulcite cu zahăr a fost urmată de o scădere de 6,3% a consumului de UPF. Diferența dintre 25% și 6,3% arată că tipul de măsură contează, iar pentru consumator schimbarea se vede direct la etichetă, în preț și în cât de agresiv este promovat un produs.
Metodologia studiului și pașii viitori
Studiul merge și cu o precizare importantă. Canada nu are date de cohortă prospectivă despre asocierea dintre modelele alimentare ultraprocesate și dezvoltarea evenimentelor cardiovasculare, așa că modelul folosit s-a bazat pe estimări de risc din studii realizate în țări comparabile cu venituri mari, inclusiv Franța, Italia și SUA.
„Deoarece Canada nu are date de cohortă prospectivă privind asocierea dintre modelele alimentare ultraprocesate și dezvoltarea evenimentelor cardiovasculare, modelul utilizat în acest studiu s-a bazat pe estimările de risc din studiile efectuate în țări comparabile cu venituri mari, inclusiv Franța, Italia și SUA. Dar pentru estimări exacte, alte țări ar putea realiza propriile studii pentru a evalua asocierea dintre aportul de UPF și evenimentele cardiovasculare.”
Tot Dr. Virginie Hamel și Dr. Jean-Claude Moubarac spun că studiile viitoare ar putea verifica în ce măsură reducerea aportului de UPF ar putea inversa sau preveni factori de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul și obezitatea.
Pentru tine, consecința practică de mâine e destul de limpede: dacă în casă se reduce la jumătate locul pe care îl ocupă alimentele ultraprocesate, exact asta este direcția pe care studiul o leagă de mai puține cazuri cardiovasculare și de mii de decese prevenibile într-un singur an.
