Crioterapia poate avea sens dacă o privești ca pe o procedură pentru inflamație, recuperare musculară și unele beneficii estetice complementare, nu ca pe o scurtătură pentru slăbit. Asta e, de fapt, diferența care contează când vezi pe social media oameni intrând câteva minute într-o cameră cu frig extrem.
Spre deosebire de etapa în care era tratată mai ales ca un trend digital, în 2024 au apărut cercetări care arată că ședințele whole-body pot reduce anumiți markeri ai inflamației chiar și la persoane sănătoase. Procedura înseamnă expunerea întregului corp sau doar a unei zone la temperaturi între -110 °C și -160 °C, pentru intervale scurte, de 2-4 minute.
Pentru tine, partea utilă este să știi unde merită să ai așteptări reale. Crioterapia vine din medicina sportivă de performanță, unde este folosită constant pentru gestionarea durerii, iar acum apare tot mai des și în clinicile de wellness, pe fondul interesului pentru terapiile pro-longevitate. Miza nu este să „topească” kilograme, ci să susțină reducerea inflamației și recuperarea, iar pe partea estetică să fie un ajutor pentru celulită, retenție de apă și senzația de picioare grele.
Mihaela Sușcă, medic specialist în cadrul Ensana Health Spa Hotels Sovata, a explicat în revista Psychologies ce se întâmplă în corp în acele câteva minute de frig intens.
„Această expunere controlată declanșează o serie de răspunsuri fiziologice intense, folosite în recuperarea musculară, gestionarea durerii și reducerea inflamației, dar și în tratamente estetice moderne.”
Asta explică de ce procedura începe să fie discutată mai mult în zona de sănătate și longevitate decât în cea de promisiuni rapide de remodelare. Potrivit Psychologies, cercetările publicate în 2024 sugerează un posibil rol preventiv tocmai pentru că reducerea unor markeri ai inflamației a fost observată și la persoane sănătoase.
Crioterapia: ce beneficii aduce și ce așteptări să ai
Pe estetică, e bine să păstrezi măsura. Sursa precizează clar că nu este un tratament de slăbit, chiar dacă după o ședință organismul poate arde câteva sute de kilocalorii. Cu alte cuvinte, dacă intri în crioterapie așteptându-te la scădere în greutate, riști să cheltui timp și bani pe ceva care nu asta promite.
Mihaela Sușcă a explicat și mecanismul invocat pentru efectele asupra inflamației și recuperării.
„Creșterea circulației favorizează eliminarea substanțelor de degradare și modularea moleculelor implicate în inflamație.”
Cum îți dai seama dacă merită să te intereseze
Crioterapia are sens când ținta este recuperarea musculară, gestionarea durerii, reducerea inflamației sau susținerea unor probleme estetice precum retenția de apă, celulita ori senzația de picioare grele. Nu are sens să o alegi ca soluție de slăbit, pentru că asta nu este promisiunea reală a procedurii.
La fel de important, nu este pentru oricine. Printre contraindicații sunt hipertensiunea arterială necontrolată, bolile cardiovasculare severe, fenomenul Raynaud, crioglobulinemia, urticaria la frig, insuficiența respiratorie severă, sarcina, rănile deschise și infecțiile acute. Dacă te regăsești în una dintre aceste situații, pasul firesc este să ceri sfatul unui medic înainte de orice programare.
Rămân neclarificate două detalii practice pe care multe femei le caută din start: costul unei ședințe și numărul exact de ședințe necesare pentru o cură cu efecte vizibile asupra picioarelor grele sau a celulitei. Ce se știe clar acum este intervalul procedurii, de 2-4 minute, plaja de temperatură, de la -110 °C la -160 °C, și faptul că interesul pentru crioterapie se mută tot mai mult spre beneficiile legate de inflamație, recuperare și sănătate pe termen lung.
Dacă iei în calcul o astfel de terapie, reperul bun de simț rămâne acesta: intră în discuție pentru inflamație, recuperare sau disconfortul de tip picioare grele, nu pentru slăbit, iar înainte de programare verifică atent contraindicațiile și cere sfatul unui specialist.
