Mai multe modele alimentare sănătoase au fost asociate cu semne moleculare ale unei îmbătrâniri mai lente. Studiul, realizat pe aproximativ 7.500 de adulți, nu a găsit însă o singură dietă care să le depășească net pe celelalte, iar rezultatele nu demonstrează că aceste regimuri prelungesc viața.
Cercetarea prezentată de CSID: Ce se întâmplă Doctore? a analizat inițial 6.470 de adulți din Germania, participanți la Rhineland Study. Principalele rezultate au fost apoi verificate folosind datele altor 1.034 de persoane din studiul EPIC-Potsdam.
Participanții din primul grup aveau o vârstă medie de 56,3 ani și vârste cuprinse între 30 și 95 de ani. Femeile reprezentau aproximativ 57%.
Obiceiurile alimentare au fost evaluate prin 10 scoruri de calitate a dietei. Printre modelele comparate s-au numărat dieta mediteraneană, DASH, concepută inițial pentru controlul tensiunii arteriale, MIND, care pune accent pe alimente asociate sănătății creierului, dieta nordică, modelul EAT-Lancet și diferite regimuri bazate pe alimente vegetale.
Scorurile bune nu desemnau mereu aceleași persoane. Doar 18 persoane s-au aflat în primii 25% la toate evaluările alimentare, semn că poți urma foarte bine un anumit model sănătos fără să îndeplinești la fel de strict criteriile celorlalte.
Modelele au totuși câteva elemente comune. Pun accent pe fructe, legume și cereale integrale, în timp ce limitează, în grade diferite, carnea roșie, carnea procesată și produsele cu zahăr adăugat.
Cercetătorii au urmărit modificările ADN-ului, nu anii de viață
Pentru evaluarea îmbătrânirii a fost folosită metilarea ADN-ului, adică schimbări chimice care pot afecta activitatea genelor și care evoluează într-un mod caracteristic odată cu înaintarea în vârstă. Pentru a cerceta relația acestora cu alimentația, oamenii de știință au examinat aproximativ 850.000 de poziții din ADN.
Evaluarea a folosit trei instrumente pentru îmbătrânirea epigenetică: GrimAge, PhenoAge și DunedinPACE. GrimAge și PhenoAge estimează diferența dintre vârsta biologică și vârsta cronologică, cea din buletin, iar DunedinPACE urmărește ritmul în care înaintează îmbătrânirea biologică.
Respectarea într-o măsură mai mare a modelelor considerate sănătoase s-a asociat constant cu o îmbătrânire epigenetică mai lentă. Intensitatea legăturii a variat, dar diferențele dintre diete au fost relativ mici.
Analiza modificărilor ADN-ului a arătat și că peste 70% dintre căile biologice asociate dietelor erau comune. Printre ele s-au aflat procese implicate în structura celulară, comunicarea dintre celule și metabolism.
Au fost identificate și elemente specifice. Anumite căi identificate numai pentru dieta DASH erau legate de sănătatea cardiovasculară, iar unele mecanisme proprii dietei MIND aveau legătură cu memoria și funcțiile cognitive.
Asocierea dintre alimentația sănătoasă și îmbătrânirea biologică mai lentă a fost mai pronunțată printre fumătorii activi. Cercetătorii precizează că rezultatul nu înseamnă că o alimentație sănătoasă poate compensa efectele nocive ale fumatului.
Studiul este observațional: arată o legătură între calitatea alimentației și markerii epigenetici, fără să dovedească faptul că o anumită dietă încetinește direct îmbătrânirea. Cercetătorii au măsurat semne moleculare, nu numărul efectiv de ani trăiți de participanți.
Concluzia practică este una flexibilă. Un model alimentar sănătos pe care îl poți adapta preferințelor, culturii și stilului tău de viață și îl poți menține pe termen lung poate conta mai mult decât respectarea perfectă a unei diete cu un anumit nume.
Citește și:
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
FinanciarulReșoul electric de 2 kW consumă 480 kWh în 30 de zile la opt ore zilnic la putere maximă
Dolce SportJaponia a învins Brazilia cu 3-2 în amical, cu golul decisiv în minutul 90+1 după dubla lui Vinícius Junior
GetPonyBenzina standard s-a ieftinit cu 35 de bani pe litru într-o săptămână
Bravonet„Girls” revine cu cinci episoade, fără Adam Driver
Revista IoanaDe ce îți este poftă de dulce seara și ce poți face ca să o domolești
FinanciarulRata creditelor cu probleme ale firmelor cu garanție de stat a urcat de la 6,3% la 13,3% într-un an