4 noiembrie , 2024

Ultimele articole

AcasăTIMP LIBERTraditii pentru spor si sanatate de Sfantul Andrei! Uite cum tii relele...

Traditii pentru spor si sanatate de Sfantul Andrei! Uite cum tii relele departe!

Inrolare trafic.ro

Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit de credinciosii ortodocsi pe data de 30 noiembrie. El s-a nascut in Galilea si era fratele lui Simon Petru.

Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor.
Se spune ca inainte de a deveni ucenicul lui Hristos, a fost ucenicul lui Ioan Botezatorul. Potrivit istoricilor, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci.

Pestera in care se crede ca a trait Sfantul Apostol Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta.

Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul Romaniei”.

Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Sfintele moaste ale Apostolului se odihnesc în Catedrala Amalfi din Italia, aduse aici în timpul Cruciadei din anul 1204, când latinii au pradat Constantinopolul.

In jurul sarbatorii Sfantului Apostol Andrei, cunoscuta in popor sub numele de Moa Andrei, Indrea , Cap de iarna sau Ziua Lupului, au înflorit numeroase traditii practicate de romani de-a lungul multor ani, de mosii si de stramosii nostri, pentru a pastra sporul casei lor si pentru a fi sanatosi tot anul.

Aproape 700.000 de romani, dintre care 352.496 barbati si 340.406 femei, isi sarbatoresc onomastica in ziua Sfantului Apostol Andrei.
Echipa lyla.ro ureaza La multi ani tuturor sarbatoritilor.

La marele praznic, sfinţii părinţi acordă dezlegare la peşte.

În zorii creştinismului, în timpul persecuţiilor romane, peştele era un simbol de recunoaştere între creştini.

În jurul acestei sărbători, numită în popor Moş Andrei, Indrea , Cap de iarnă sau Ziua Lupului, au înflorit o serie de tradiţii practicate de români de-a lungul multor generaţii, din moşi-strămoşi, pentru sporul casei lor şi pentru sănătate:

Tradiţia grâului, respectată din moşi-strămoşi

În ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, cel care deschide luna darurilor, este de bun augur ca fiecare credincios să pună la încolţit o cană cu boabe de grâu lângă o icoană a Sfântului Andrei.

Dacă nu aveţi o astfel de icoană, puteţi confecţiona din carton o cruce în formă de X.

Grâul poate fi semănat începând din ajunul sărbătorii şi până a doua zi la ora 24. Grâul se udă până la Anul Nou, la un interval de două zile, cu apă care să se menţină la temperatura camerei. După Anul Nou, grâul nu trebuie aruncat la gunoi, ci trebuie adăugat în hrana păsărilor din gospodărie sau să-l daţi păsărilor cerului care vin la fereastra casei voastre. Ritualul acesta anticipează cât de prosper va fi anul în care veţi păşi. Dacă va creşte verde şi des, să fiţi siguri că în Noul An veţi avea multe bucurii.

Cum se alungă ghinionul

În ajunul sărbătorii, gospodinele întorc vasele cu gura în jos, pentru a alunga spiritele, care risipesc belşugul din casă şi din localitatea unde se află căminul gospodarului care practică ritualul.

În familiile unde necazurile sunt tot mai numeroase, în special în Basarabia, în Moldova şi în Transilvania, gospodarii aduc în casele lor o icoană a Sfântului Andrei pentru a alunga duhurile necurate, bolile şi paguba. Icoana trebuie sfinţită în ziua praznicului.

De Sântandrei, tinerele îşi cunosc ursitul

Un ritual foarte popular se practică an de an de tinerele necăsătorite care vor să-şi cunoască destinul.

Acestea pregătesc în ajunul sărbătorii „Turtica de Andrei”, prepară o cocă din făină de grâu amestecată cu apă şi cu multă sare. Turta se coace pe plită, la foc mic, până se rumeneşte şi se mănâncă în acea seară. După împlinirea ritualului, tânăra îi adresează o rugăciune Sfântului Apostol, rugându-l să-i fie de folos. Tânărul care îi apare fetei în vis şi-i oferă o cană cu apă, ca să-şi potolească setea după ce a mâncat turta sărată, o va cere de soţie în anul următor.

Prognoze meteorologice pentru Noul An

În noaptea Sfântului Andrei se fac prognoze meteorologice populare. De obicei, în cămară sau în podul casei se pun 12 cepe sănătoase, de aceeaşi mărime şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe i se atribuie numele unei luni. Cepele care au încolţit reprezintă lunile favorabile recoltelor din anul următor, iar cele care s-au stricat anticipează lunile ploioase sau cele în care va cădea grindină.

Usturoiul atrage norocul şi alungă necazul

Gospodinele care prepară multe bucate, care conţin usturoi, vor petrece cu bine iarna. Unii credincioşi ajunează până la amiază, ca să fie iarna blândă şi noul an îmbelşugat, să aibă noroc în carieră, să se bucure de longevitate şi de sănătate deplină.

Acum, la ţară, se poartă funia cu usturoi la brâu, toată ziua. Ritualul este practicat mai ales de bărbaţi şi tradiţia spune că cine-l respectă este apărat de boli, de evenimente dramatice şi de duşmanii aprigi; în acelaşi timp, în căminele cu fete necăsătorite, după împlinirea ritualului, vin peţitorii.

Noaptea Sfântului Andrei este numită în popor şi „Noaptea strigoilor”. În multe zone din ţară, pentru a preveni unele necazuri pricinuite de aceste spirite malefice, foarte active în această seară, pricinuind boli şi pagubă, gospodinele respectă un anumit ritual: ele ung lucrurile din casă cu nouă fire de usturoi încolţit în gospodăria respectivă; în acelaşi timp, fiecare membru al familiei mănâncă şi câte un bob de usturoi.

Nu se împrumută obiectele din gospodărie.

În această zi, nu se împrumută nici un obiect din casă şi la sate se fac descântece pentru recuperarea pagubei şi a obiectelor pierdute.

Pentru ca pomii să rodească, în ziua praznicului, în livezi se lipesc cruci făcute din ceară pe scoarţa pomilor care nu mai dau rog bogat.

Pâinea, simbolul belşugului

În ajunul sărbătorii, gospodinele fac o pâine mare, o pun pe un ştergar alb, iar lângă pâinea mare şi rumenă se pune o monedă de argint. Prin împlinirea acestei datini, tradiţia populară spune că Sfântul Andrei va binecuvâta acea gospodărie cu belşug, cu sănătate şi cu armonie.

Untura şi sarea vitelor pentru sporul laptelui

La ţară se îngroapă în grădină un drob de sare, alături de o oală de lut umplută cu untură. Ulcica respectivă stă îngropată în pământ până la Sf. Gheorghe. În ziua acelui praznic, se dezgroapă cele două „leacuri”. Se amestecă untura cu sarea şi cu această pomadă gospodinele ung ugerele vacilor şi mai pun şi în mâncare un strop din acest leac, în fiecare zi, până la Sf. Gheorghe. Există convingerea că ritualul alungă farmecele făcute pentru ca vacile să nu aibă lapte.

Lupul este sprinten în această zi; este singura zi din an când lupul reuşeşte să-şi întoarcă gâtul. De aceea, în zonele de munte, gospodarii nu se duc în pădure după lemne şi au grijă ca păsările să rămână închise în coteţe, pentru a scăpa de furia lupilor.

Urmărește-ne si pe Google News

Citeste si:

 

Citește și: