Instanta judecatoreasca va hotari, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori.
In acest scop, instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara si, tinand seama de interesele copiilor, pe care de asemenea ii va asculta, daca au implinit varsta de zece ani, va hotari, pentru fiecare dintre copii, daca va fi incredintat tatalui sau mamei.
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor. Parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul, exercita cu privire la acesta drepturile parintesti.
Tatii pot obtine incredintarea minorului daca demonstreaza in instanta ca este in interesul copilului, nu alte aspecte cum ar fi comportamentul mamei fata de tata.
Noul Cod Civil nu introduce notiunea de “custodie comuna”, ci pe cea de “autoritate parinteasca comuna”. aceasta inseamna ca ambii parinti vor exercita in comun drepturile si indatoririle in ceea ce priveste cresterea si educarea copilului.
instanta va hotari contributia fiecarui parinte la cheltuielile de intretinere ale copilului
Pentru ca unui tata sa-i fie incredintat minorul, din probele administrate in dosar trebuie sa rezulte, fara dubiu, ca aceasta solutie este in interesul minorului. Prin probe se intelege: ancheta sociala, ancheta psihologica, martori si alte probe din care se reiasa comportamentul inadecvat al mamei in raport cu minorul si nu cu tatal copilului.
Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori
Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
Regula este aceea ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti (in limbaj obisnuit – „custodie comuna”). Exceptia apare atunci cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti (parinte custodian). in aceasta situatie, celalalt parinte (parinte necustodian) pastreaza dreptul de a veghea asupra modului in care copilul este crescut si educat, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
In mod cu totul si cu totul exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana sau intr-o institutie de ocrotire. acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. in acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei.
Locuinta copilului dupa divort. Parintii se pot intelege asupra locuintei copilului dupa divort
Daca parintii nu se inteleg si decid contrar interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care locuieste in mod statornic (parinte rezident). Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili ca acesta sa locuiasca la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire.
Acestea supravegheaza copilul si indeplinesc tot ce este necesar pentru sanatatea, educatia si invatatura sa.
Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau a altor drepturi parintesti, locuinta minorului nu poate fi schimbata fara acordul ambilor parinti. in cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la aceste aspecte instanta va decide daca o schimbare a locuintei este oportuna sau nu.
av. Coltuc Marius Vicentiu,
Fondator Casa de avocatura Coltuc
www.coltuc.ro
