Dacă ești pasionată de skincare, probabil ai observat deja noul val de produse K-beauty care promit să-ți facă celulele pielii să acționeze ca în tinerețe. În centrul acestei revoluții se află patru litere: PDRN. Sună clinic, dar este mult mai ușor de reținut decât denumirea sa tehnică, polideoxiribonucleotidă, un ingredient derivat, în mod surprinzător, din ADN de somon.
Și nu, nu este vorba despre o nouă ciudățenie a industriei cosmetice. Chimistul cosmetic Perry Romanowski explică: „PDRN este un ingredient reciclat din fermele de somon ale industriei alimentare, nu e ca și cum oamenii cresc somon pentru a obține acest ADN. Asta se întâmplă des în industria cosmetică, primim resturi de la alte industrii, cum ar fi petrolul din producția de ulei. Altfel, aceste ingrediente ar fi doar deșeuri.”
Ce este, mai exact, PDRN?
este vorba de spermă de somon. O variantă mai nuanțată și mai precisă este că PDRN reprezintă fragmente de ADN de somon prelevate din respectiva spermă. Aceste mostre sunt colectate din ferme piscicole și purificate intens. Apoi, bucățele microscopice de ADN sunt vândute producătorilor de cosmetice, care le combină cu alte ingrediente active în serumuri, măști sau creme.
Dar cum s-a ajuns aici? Ei bine, înainte ca brandurile K-beauty să-l transforme într-un star, PDRN a fost folosit ca tratament injectabil. Nu pentru riduri, ci pentru vindecarea rănilor cronice, cum ar fi ulcerele diabetice, o abordare susținută de studii încă de la începutul anilor 2000. „Există o utilizare clinică credibilă a PDRN [injectabil] în medii medicale pentru vindecarea rănilor și a ulcerelor”, confirmă Dr. Mona Gohara, medic dermatolog.
De la răni la riduri. Cum a ajuns în crema ta de față
Legătura dintre uzul medical și Sfântul Graal al îngrijirii pielii, producția de colagen, este cheia. Studiile arată că, atunci când este injectat în stratul subcutanat (cel mai profund al pielii), PDRN activează anumiți receptori ai celulelor, numiți adenozină A2A. Iar activarea acestor receptori poate declanșa formarea de colagen nou. „Gândește-te la celula pielii ca la o minge, iar receptorul este ca un întrerupător de lumină. Injecțiile cu PDRN practic pornesc acest întrerupător pentru a trezi celulele și, sperăm, a le determina să producă mai mult colagen”, explică Dr. Gohara.
Astfel, speranța industriei cosmetice este că aplicarea PDRN pe piele poate „revigora sistemul propriu al pielii de a activa acești receptori”. Este, după cum spune Dr. Gohara, „o punte fascinantă, dacă nu magică, între medicină și estetică”. Într-o analiză a acestui fenomen, Allure subliniază că popularitatea sa a explodat mai întâi în Coreea, o piață extrem de exigentă. Dr. Melissa K. Levin, medic dermatolog în New York, adaugă: „Faima PDRN se datorează faptului că este unul dintre cele mai populare tratamente de îngrijire a pielii pe o piață foarte pretențioasă, Coreea, și asta de peste un deceniu.”
Și, cum se întâmplă cu orice trend major din Coreea, era doar o chestiune de timp până când produsele cu PDRN să apară și pe rafturile magazinelor sau în ofertele online din România. Numai că lucrurile stau puțin diferit când trecem de la injecții la creme. „Marketingul se mișcă mai repede decât știința”, avertizează Dr. Levin.
Funcționează pe bune? Ce spune știința
Aici povestea devine complicată. Există o diferență uriașă între promisiuni și date concrete. V-ați gândit vreodată cum pătrund ingredientele în piele? Există o problemă de fizică elementară. „Există un principiu în îngrijirea pielii conform căruia ceva poate pătrunde în piele doar dacă este suficient de mic, de obicei sub 500 de daltoni”, explică Romanowski. „Aceste fragmente de ADN au între 50 și 100 de kilodaltoni, adică sunt de 1.000 de ori mai mari decât ar trebui să fie pentru a pătrunde.”
Și chiar dacă ar putea, ar trebui să ajungă până în derm (stratul mijlociu al pielii) pentru a avea vreun efect. Să stea la suprafață nu este suficient.
Mai mult, stabilitatea ingredientului este o altă problemă majoră. Chimista Marisal Mou este tranșantă: „PDRN este extrem de fragil… instabil și dificil de formulat.” Fiind un material genetic de la o creatură vie, se descompune rapid la contactul cu aerul. Deci, sunt șanse mari ca, până ajunge produsul în baia ta, ingredientul activ să nu mai existe.
De ce atâta agitație pentru un ingredient controversat
Dacă știința este atât de sceptică, de ce a explodat acest trend? Răspunsul stă în puterea unei povești bune. „Industria frumuseții prosperă pe baza «următorului lucru important»”, spune Romanowski. „Dacă poți crea o poveste în jurul unui ingredient, acel ingredient va fi promovat intens.” Iar ideea de a folosi ADN de somon pentru a obține tinerețe este suficient de bizară pentru a capta atenția și a stârni curiozitatea.
Până la urmă, totul se leagă de dorința noastră de a rămâne tineri, după cum observă chimista Kelly Dobos, care vede în acest trend o modalitate de a ne agăța de „promisiunea tinereții pe care o urmărim cu toții”.
Cert e că PDRN nu este singurul ingredient în această situație. S-a întâmplat la fel cu CBD-ul sau cu exosomii topici, unde marketingul a depășit cu mult dovezile științifice. Adevărul este că, de cele mai multe ori, produsele care conțin PDRN au în formulă și alte ingrediente cu eficacitate dovedită de zeci de ani: retinoizi, vitamina C, peptide sau niacinamidă. Acestea sunt cele care oferă, de fapt, beneficiile. După cum concluzionează Romanowski, industria frumuseții „are mereu nevoie de ceva nou. Dar, la sfârșitul zilei, tot despre pantaloni și cămăși este vorba.”
