În România, depresia postpartum, adică depresia asociată perioadei de după nașterea unui copil, afectează 18,8% dintre bărbați, potrivit studiilor citate în această privință. Proporția este de 9,3% la nivel european. Exprimate mai simplu, valorile înseamnă aproximativ 19 bărbați din 100, comparativ cu 9 din 100.

Potrivit Direcției de Sănătate Publică (DSP) Arad, aproximativ un bărbat din zece se confruntă cu depresie în primul an de la nașterea copilului, relatează Descopera.ro. Instituția a făcut cunoscute aceste date în timpul Săptămânii Conștientizării Depresiei Postpartum, care a avut loc între 25 septembrie și 1 octombrie.

Efectele pot ajunge la întreaga familie. DSP Arad descrie depresia postpartum drept cea mai frecventă afecțiune mintală asociată nașterii și avertizează asupra consecințelor posibile pentru atașamentul dintre mamă și copil, dezvoltarea cognitivă a sugarului și stabilitatea cuplului.

În cazul femeilor, instituția indică faptul că una din cinci se confruntă cu această afecțiune. Până la 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate, pe fondul stigmatizării și al fricii. Prevalența medie indicată la nivel global este de 17,22%, iar în țările în curs de dezvoltare poate fi afectată una din trei femei.

Durata și manifestările diferențiază depresia de tristețea trecătoare

Pentru a înțelege diferența, reperul pentru starea numită „baby blues” este durata de cel mult două săptămâni. Această stare trecătoare nu afectează sever capacitatea mamei de a funcționa în viața de zi cu zi.

Depresia postpartum poate începe în perioada perinatală, adică în perioada din jurul nașterii, și poate persista între trei și șase luni. În unele situații, simptomele ating puncte critice chiar și la patru ani după naștere.

Semnalele de alarmă enumerate în comunicarea DSP Arad sunt:

  • o tristețe adâncă;
  • stări de furie;
  • sentimente de culpabilitate;
  • dificultăți legate de somn;
  • dezinteres față de copil;
  • în situațiile grave, gânduri de a se răni sau de a-i face rău copilului.

Printre factorii de risc se află antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violența domestică și lipsa somnului. Sunt menționate și grupurile vulnerabile: părinții adolescenți, părinții singuri și familiile care traversează perioade de stres ridicat sau au trecut prin pierderi anterioare.

Identificarea timpurie este pasul pentru care DSP Arad recomandă implicarea medicilor de familie. Screeningul, adică evaluarea prin chestionare simple pentru depistarea posibilelor cazuri, poate fi făcut în următoarele momente:

  • la prima vizită prenatală, în timpul sarcinii;
  • la patru până la șase săptămâni după naștere;
  • la trei până la patru luni după naștere.

DSP Arad arată că, atunci când primesc tratamentul aproximativ 80% dintre femei se recuperează pe deplin. Îngrijirea poate cuprinde ședințe de consiliere psihologică, participarea la grupuri de sprijin, ajustări ale stilului de viață și, la nevoie, medicamente compatibile cu alăptarea.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră