Și tații se pot confrunta cu depresie după venirea pe lume a copilului. Studiile citate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Arad indică o prevalență, adică proporția persoanelor afectate, de 18,8% în rândul bărbaților din România, față de 9,3% la nivel european.

Instituția a prezentat datele cu ocazia Săptămânii Conștientizării Depresiei Postpartum, desfășurată între 25 septembrie și 1 octombrie, potrivit Știri pe surse. Procentele corespund aproximativ unui număr de 19 bărbați din 100 în România, comparativ cu 9 din 100 la nivel european.

Pentru primul an după nașterea copilului, DSP Arad menționează că aproximativ unul din zece bărbați dezvoltă depresie. Instituția avertizează că depresia postpartum poate avea consecințe asupra întregii familii: asupra atașamentului dintre mamă și copil, dezvoltării cognitive a sugarului și stabilității cuplului.

În cazul mamelor, una din cinci femei se confruntă cu această afecțiune. Până la 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate, pe fondul stigmatizării și al fricii, avertizează DSP Arad, care descrie depresia postpartum drept cea mai frecventă afecțiune mintală asociată nașterii.

Materialul citat amintește că, în generația mamelor noastre, un astfel de diagnostic nu exista. Multe femei trăiau însă, probabil, cu aceste simptome.

La nivel mondial, instituția indică o prevalență medie de 17,22%. În țările în curs de dezvoltare, proporția poate ajunge la una din trei femei.

Durata și intensitatea manifestărilor diferențiază depresia de tristețea trecătoare

Starea numită „baby blues”, o tulburare emoțională tranzitorie după naștere, durează cel mult două săptămâni și nu afectează sever funcționarea mamei, explică DSP Arad.

Depresia postpartum poate apărea în perioada perinatală, adică în perioada din jurul nașterii, și poate persista între trei și șase luni. Există și situații în care simptomele ating puncte critice chiar la patru ani după naștere.

Semnalele de alarmă enumerate de instituție sunt:

  • o tristețe adâncă;
  • stări de mânie;
  • sentimentul de a fi vinovat;
  • probleme cu somnul;
  • dispariția interesului pentru copil;
  • în formele severe, gânduri de a se răni pe sine sau de a-i provoca rău copilului.

Printre factorii de risc, DSP Arad enumeră antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violența domestică și lipsa somnului. Sunt menționate și grupurile vulnerabile: părinții adolescenți, părinții singuri și familiile care trec prin perioade de stres ridicat sau au suferit pierderi anterioare.

Pentru identificarea timpurie, instituția recomandă implicarea medicului de familie. Evaluarea preliminară, numită screening, se poate face prin chestionare simple, la următoarele momente:

  • la prima vizită prenatală, în timpul sarcinii;
  • la patru-șase săptămâni după naștere;
  • la trei-patru luni după naștere.

Potrivit DSP Arad, aproximativ 80% dintre femei se recuperează complet cu tratament adecvat. Acesta poate include consiliere psihologică, grupuri de sprijin și schimbări ale stilului de viață, precum și, atunci când este necesar, medicație compatibilă cu alăptarea.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră