Cifrele vorbesc de la sine.
Unul din trei cazuri de Alzheimer ar putea fi prevenit chiar de azi, dacă am fi mai atente la modul în care trăim. Anaïs Roux (psiholog, neurolog și autoare a cărții Neurosapiens) a decis să pună punctul pe i și să ne arate exact ce facem greșit în fiecare zi.
Cei 5 inamici tăcuți ai minții tale
„Cred că asistăm la o schimbare reală în modul în care privim sănătatea creierului”, explică specialista într-un interviu publicat recent de Hellomagazine. Ea a identificat cinci mari pericole pentru mintea noastră. Este vorba despre stresul cronic, lipsa somnului, o dietă precară, inactivitatea fizică și izolarea socială.
Dar hai să fim sincere. În România, unde cultura orelor suplimentare ne ține blocate în fața ecranelor până seara târziu, stresul cronic a devenit aproape un stil de viață, iar somnul e de multe ori pus pe pauză.
„Acești factori nu îți afectează doar concentrarea de zi cu zi; în timp, ei pot contribui la boli neurodegenerative”, avertizează Anaïs Roux. „Stilul nostru de viață modern ne expune constant la aceste riscuri, motiv pentru care este absolut esențial să fim conștienți de ele și să ne construim obiceiuri preventive.”
Și totuși, pe internet circulă o mulțime de informații false. „Mă îngrijorează, si faptul că, uneori, creierul primește tipul greșit de atenție; suntem bombardați constant cu «fapte» care sunt de fapt interpretate greșit sau complet eronate, ceea ce nu face decât să alimenteze miturile comune. Trebuie să fim destul de atenți la asta.”
Cum îți poți antrena mintea la fel ca pe un mușchi
Te-ai gândit vreodată că mintea ta are nevoie de antrenament exact ca trupul tău la sală? „Creierul nu este doar un alt organ – este centrul de comandă pentru întreaga noastră experiență umană… [dar] societatea încă tinde să prioritizeze condiția fizică în detrimentul bunăstării cognitive. Grija pentru creierul tău ar trebui să fie la fel de naturală ca și grija pentru corpul tău”, punctează experta.
„Absolut! În ciuda unor descoperiri științifice incredibile, creierul încă ascunde atât de multe secrete. I-am cartografiat structura și îi înțelegem multe dintre funcții, dar domenii precum conștiința, modul în care sunt stocate amintirile traumatice și impactul direct al dietei asupra creierului sunt încă foarte deschise. Cu cât învățăm mai mult, cu atât ne dăm seama cât de complex și dinamic este cu adevărat.”
Iar vestea bună e că stă în puterea noastră să schimbăm lucrurile. „Nu aș spune exact că este complicat, dar necesită efort conștient și practică. Creierele noastre sunt incredibil de adaptabile, ceea ce înseamnă că, în esență, le putem «antrena» pentru a ne îmbunătăți starea de bine, productivitatea și reziliența emoțională.”
„Adevărata provocare este ruperea vechilor obiceiuri și respectarea unor acțiuni mici, zilnice, care dau creierului un impuls: lucruri precum un somn decent, gestionarea stresului și a nu te opri niciodată din învățat. Știința ne-a oferit setul de instrumente; trebuie doar să știm cum să-l folosim.”
„Absolut. Stimularea mentală, învățarea de lucruri noi și chiar exercițiile fizice ajută la menținerea creierului în formă. Datorită neuroplasticității – modul în care neuronii se reorganizează – ne putem consolida setul de instrumente cognitive la orice vârstă. Cu cât încercăm mai multe activități care ne provoacă, cu atât ne susținem mai bine sănătatea creierului pe termen lung.”
„În primul rând, creierul prosperă prin echilibru: concentrare versus odihnă, efort versus recompensă și învățare versus reflecție. Când îl suprasolicităm cu muncă constantă sau distrageri digitale, eficiența scade. În schimb, dacă ne ferim de provocări sau de noutate, ratăm oportunități de a crește. Deblocarea întregului nostru potențial înseamnă găsirea unui ritm care să permită atât stimularea, cât și recuperarea.”
„Cred, si că gestionarea stresului este vitală. Stresul cronic inundă sistemul cu cortizol, care face ravagii în memorie și reglarea emoțională. Obiceiurile simple, cum ar fi meditația, exercițiile de respirație sau chiar și doar luarea unei pauze adecvate pot ajuta la reglarea acelui răspuns la stres și la curățarea ceții mentale.”
„Creierul este cel mai puternic instrument al nostru [dar] pentru a profita la maximum de el, trebuie să înțelegem cum funcționează, astfel încât să ne putem remodela obiceiurile”.
„pana la urma a rămâne curioasă este cheia. Datorită capacității creierului de a se reconecta, de fiecare dată când deprindem o nouă abilitate sau explorăm o perspectivă diferită, întărim acele conexiuni neuronale. Fie că este vorba despre învățarea unui nou meșteșug sau pur și simplu despre practicarea gândirii creative, menținerea minții active ne ajută să rămânem ascuțite și reziliente.”
„Absolut. Un creier sănătos duce la o mai bună luare a deciziilor, stabilitate emoțională și sănătate cognitivă pe termen lung. Grija pentru creier este vitală. Aici nu este vorba doar despre latura fizică a lucrurilor – cum ar fi un somn suficient, o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate – ci și despre «combustibilul» mental, cum ar fi asimilarea de informații captivante, purtarea de conversații interesante și participarea la activități pline de sens.”
„Creierul are nevoie de tipul potrivit de hrană: nutrienți care stimulează funcția cognitivă, mișcare care încurajează neuroplasticitatea și odihnă adecvată, profundă, pentru a consolida memoria și învățarea.”
Legătura surprinzătoare dintre stomac și starea ta de spirit
Ai observat cum emoțiile puternice îți dau o senzație ciudată în stomac? Nu-i chiar așa întâmplător.
„Intestinul și creierul sunt într-o comunicare constantă, bidirecțională, prin intermediul nervului vag și a diverselor semnale chimice. Microbiota intestinală – trilioanele de bacterii care trăiesc în sistemul nostru digestiv – ne influențează de fapt starea de spirit, cogniția și chiar comportamentul prin producerea de neurotransmițători precum serotonina (deseori numită «hormonul fericirii»).”
„Această legătură explică de ce problemele digestive și luptele legate de sănătatea mintală merg atât de des mână în mână. Grija pentru sănătatea intestinului tău, printr-o dietă echilibrată și probiotice, despre care multe studii arată acum că pot avea un impact pozitiv real, este efectiv o modalitate de a avea grijă de creierul tău.”
Cum ne schimbă emoțiile arhitectura neurologică
Numai că povestea nu se oprește la digestie. Emoțiile noastre sculptează fizic rețelele neuronale din minte.
„Emoțiile sunt mult mai mult decât simple sentimente trecătoare; ele modelează activ modul în care percepem lumea, stocăm amintirile, luăm decizii și interacționăm cu cei din jurul nostru… În timp, ele pot provoca chiar și schimbări fizice în creier. La nivel neurologic, diferite emoții luminează regiuni specifice.”
„De exemplu, amigdala este vitală pentru procesarea fricii și a amenințărilor – ea este cea care declanșează acel răspuns de «luptă sau fugi» atunci când simțim pericolul. Deși acest lucru ne poate salva viața, dacă este hiperactivă (ca în cazul stresului cronic sau al anxietății), ne poate lăsa să ne simțim constant la limită, făcând dificilă concentrarea sau amintirea lucrurilor.”
Dar avem un mecanism intern de salvare. „În schimb, cortexul prefrontal – partea creierului responsabilă de raționament și controlul impulsurilor – acționează ca un fel de frână de mână. Ne ajută să ne reglăm emoțiile evaluând logic o situație și făcând alegeri care se aliniază cu obiectivele noastre pe termen lung.”
„Emoțiile pozitive, precum bucuria și recunoștința, stimulează sistemul de recompensă al creierului prin eliberarea de dopamină. Acest lucru nu doar ne ridică starea de spirit; de fapt, ne stimulează motivația și capacitatea de a învăța.”
„Când suntem într-o stare de spirit pozitivă, tindem să reținem mai bine informațiile, să rezolvăm problemele mai creativ și să construim legături sociale mai puternice”.
„Înțelegând această legătură, putem învăța să ne gestionăm emoțiile mai eficient. Practicile simple, precum atenția deplină sau «reîncadrarea cognitivă», pot ajuta la antrenarea creierului pentru a face față provocărilor cu reziliență, mai degrabă decât cu panică.”
Tehnologia modernă ne ajută să vedem toate aceste procese fascinante în timp real. „Da, și într-un mod foarte mare. Știm acum că creierul este mult mai «plastic» decât ne-am imaginat vreodată; este capabil să se restructureze până târziu la vârsta adultă. Progresele revoluționare în neuroimagistică și AI ne oferă o privire fără precedent asupra modului în care funcționează creierul, a modului în care se dezvoltă bolile neurodegenerative și chiar asupra naturii conștiinței însăși… Pentru mine, a vedea vechile presupuneri contestate este ceea ce face acest loc de muncă atât de incredibil de surprinzator.”
