Justene Bologna are 30 de ani și o datorie de peste 200.000 de dolari, acumulată după facultate și master. Este o povară care i-a afectat nu doar finanțele, ci și sănătatea mintală, aducând-o într-o stare de neliniște constantă. Și, din păcate, povestea ei nu este deloc singulară.
„Am un stres și o anxietate severe,” mărturisește Justene. Situația ei s-a complicat și mai mult după nașterea gemenilor, când s-au adăugat și datoriile medicale. Presiunea financiară a ajuns să-i afecteze viața de zi cu zi, de la cumpărăturile esențiale până la relațiile cu cei din jur.
Impactul ascuns al stresului financiar
Poate că te regăsești, măcar parțial, în această poveste. Datoriile, indiferent de natura lor, au acest talent nefericit de a se infiltra în fiecare colț al vieții noastre, mult dincolo de extrasul de cont. Ele pot tensiona relații și pot umbri bucuriile simple. „Uneori, oamenii subestimează modul în care aceste mari stresuri financiare afectează toate aspectele vieții noastre,” explică Helen Colby, profesoară la Universitatea Indiana.
Dar ce poți face concret când simți că povara devine prea grea și anxietatea pune stăpânire pe tine? Există câteva strategii simple, dar cu un impact puternic.
Ia-ți o pauză programată de la griji
Sună contraintuitiv, nu-i așa? Să ignori problema? Nu chiar. Ideea este să îți aloci în mod deliberat perioade de timp în care pur și simplu îți interzici să te gândești la datorii. Fie că e o oră pe zi sau o după-amiază în weekend, acest exercițiu te ajută să te reconectezi cu obiectivele tale pe termen lung și să nu lași grijile să te consume complet.
„Uneori ne putem da permisiunea să nu ne mai facem griji pentru acele lucruri și să ne concentrăm pe imaginea de ansamblu, dacă delimităm timpul,” spune Colby. Într-o analiză recentă, Independent arată că peste 40 de milioane de americani au reînceput plata creditelor studențești după pauza din pandemie. Iar presiunea nu e deloc străină nici pentru noi, în România, fie că vorbim de ratele la creditul ipotecar, de un card de credit folosit la limită sau de împrumuturi pentru nevoi personale care par să nu se mai termine. A-ți oferi o pauză mentală devine, astfel, un act esențial de self-care.
Practică „mental bootstrapping” sau metoda recompensei
Hai să fim sincere, uneori simplul gând de a deschide aplicația de banking pentru a vedea soldul datoriilor poate declanșa un val de anxietate. Aici intervine o tehnică pe care Helen Colby o numește „mental bootstrapping”.
Cum vine asta?
asociezi o sarcină neplăcută (cum ar fi revizuirea bugetului) cu o activitate care îți face plăcere. „Este ideea că, dacă urmează să faci ceva ce nu vrei cu adevărat să faci, fie îți oferi o recompensă după aceea, fie faci ceva distractiv și apoi te apuci de lucrul pe care chiar nu vrei să-l faci,” explică Colby. De exemplu, te poți uita la un episod din serialul preferat înainte de a-ți analiza cheltuielile pentru o oră. Sau, după ce ți-ai făcut un plan de plată a datoriilor, te poți răsfăța cu desertul tău favorit. Acest mic troc cu tine însăți poate face sarcinile stresante mult mai ușor de gestionat.
Nu te teme să vorbești despre asta
Datoriile te pot face să te simți incredibil de singură, ca și cum doar tu te lupți cu această problemă. Izolarea nu face decât să amplifice stresul. Iar soluția, deși poate părea dificilă la început, este să vorbești.
Nu trebuie să dezvălui sume exacte sau detalii intime, ci doar să împărtășești ceea ce simți cu o persoană de încredere. „În multe situații, vorbesc cu oameni a căror familie nu știe că se luptă, prietenii lor nu știe, șeful lor nu știe… Și nu trebuie neapărat să împărtășești totul,” subliniază Colby. A verbaliza îngrijorările poate elibera o presiune uriașă și te poate ajuta să vezi lucrurile mai clar.
Până la urmă, a cere ajutor sau pur și simplu a te descărca nu este un semn de slăbiciune, ci primul pas curajos spre a prelua din nou controlul asupra vieții tale financiare și emoționale.
