Noile reguli pentru grădiniţe și școli interzic sucurile carbogazoase, fast-food-ul, dulciurile cu zahăr adăugat și mâncărurile prăjite sau sărate pentru copiii între 1 și 3 ani. Sancţiuni vor fi aplicate unităţilor care nu respectă aceste prevederi.
În România, patru din zece copii au probleme cu greutatea, iar acest lucru a devenit o preocupare serioasă pentru sistemul de sănătate. De aceea, Ministerul Sănătăţii a stabilit reguli noi și mai clare pentru alimentaţia copiilor din grădiniţe și școli. Aceste reguli înlocuiesc normele vechi din 2008 și sunt rezultatul muncii organizaţiilor care luptă împotriva obezității la copii, în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică și alte instituţii relevante.
Ce se ascunde în noile liste de alimente din școli
Ordinul apărut la final de noiembrie explică exact cum sunt împărțite alimentele și băuturile permise în instituţiile de învățământ, în funcţie de cât de sănătoase sunt, la nivel naţional. Toate produsele sunt împărțite în trei categorii principale, pentru a-i ajuta pe cei mici să deprindă obiceiuri alimentare bune încă de la început.
Prima categorie, „A se servi cel mai des” , cuprinde cele mai sănătoase opţiuni: fructe, legume proaspete, cereale integrale, lactate cu conţinut redus de grăsime, carne slabă. Acestea ar trebui să fie baza meniului zilnic al copiilor, conform recomandărilor din programul Sănătos de mic și avizate de Colegiul Dieteticienilor.
A doua categorie, „A se servi ocazional” , include alimente care nu sunt interzise, dar nici recomandate frecvent. Acestea au mai multe grăsimi, zahăr sau sare, ori mai puţini nutrienți. Numărul maxim de porții permise din această categorie a crescut la 7 pe săptămână, indiferent de lista din care provin, iar cadrele didactice au responsabilitatea de a monitoriza respectarea acestor limite.
A treia categorie, „Nerecomandat a se servi” , cuprinde sucurile carbogazoase, băuturile energizante, dulciurile cu zahăr adăugat (bomboane, ciocolată, prăjituri, înghețată din comerț), fast-food, mâncăruri prăjite sau foarte sărate (chipsuri, sărățele, pufuleți), dar și alimentele ce pot fi periculoase pentru cei mici. Aceste produse nu trebuie să apară în meniurile copiilor din grădiniţe și școli și sunt vizate direct de controalele efectuate de Inspecţia Sanitară de Stat.
Noi reguli care schimbă meniurile din temelii
Pe lângă actualizarea listei de alimente nerecomandate, Ministerul Sănătăţii a modificat și recomandările privind câtă energie și câți nutrienți au nevoie copiii. Astfel, necesarul zilnic de calorii a fost redus cu 15-20% pentru toate vârstele, ca să se evite meniurile cu prea multe calorii, o măsură susţinută de Colegiul Dieteticienilor.
Au fost adaptate și proporțiile de carbohidrați, grăsimi și proteine, astfel încât să se potrivească cu noul necesar energetic. Scopul este să nu se mai ajungă la surplus de calorii și la creșterea riscului de obezitate, aspect subliniat și de autorităţile sanitare.
Primele luni, primele reguli esenţiale
Pentru bebeluși, în primele șase luni, laptele matern rămâne cea mai bună alegere, conform recomandărilor OMS și UNICEF. Dacă nu se poate alăpta, se folosesc formule de lapte aprobate la nivel european, fără să fie nevoie de apă sau alte lichide suplimentare.
Toţi sugarii ar trebui să primească supliment de vitamina D, conform ghidurilor naţionale. Diversificarea alimentaţiei începe treptat de la 6 luni, iar pentru cei cu risc crescut de alergii, unele alimente pot fi introduse de la 4 luni, sub supraveghere medicală.
La copiii între 1 și 3 ani, accentul cade pe varietate și pe formarea unor obiceiuri sănătoase. Mesele principale trebuie să conţină alimente din cel puţin patru grupe de bază, iar gustările din două sau trei grupe. Este foarte important ca dulciurile cu zahăr adăugat, sucurile, fast-food-ul și mâncărurile prăjite sau sărate să fie evitate la aceste vârste, potrivit recomandărilor Ministerului Sănătăţii.
Schimbările care pot face diferenţa în sănătatea copiilor
Toate aceste măsuri au fost introduse din cauza creșterii numărului de copii cu probleme de greutate în România. Potrivit unui studiu realizat de INSP, Directoratul Norvegian de Sănătate, INSMC „Alessandrescu-Rusescu” și OMS România, 40,4% dintre copiii cu vârste între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi. Dintre aceștia, 20,2% sunt supraponderali și 20,2% obezi, potrivit criteriilor OMS.
Un copil din trei mănâncă zilnic alimente bogate în grăsimi nesănătoase, dulciuri procesate sau gustări sărate. Mai mult de un sfert dintre elevii din clasele primare nu participă la orele de sport, ceea ce arată importanța implicării Ministerului Educaţiei în promovarea activităţii fizice. Aceste cifre arată cât de important este să schimbăm obiceiurile alimentare de la vârste mici.
lInspectorii sanitari din cadrul Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică, din București și din Inspecţia Sanitară de Stat vor putea aplica sancțiuni școlilor și grădinițelor care nu respectă noile reguli privind alimentaţia copiilor, respectând astfel cadrul legal actualizat la nivel naţional.
Ce spun specialiștii și ce urmează de acum înainte
Asociaţia SAMAS, care a contribuit la aceste schimbări prin programul „Sănătos de mic” lansat în 2017 împreună cu Danone România, și Colegiul Dieteticienilor din România au salutat noile măsuri. Până acum, 489 de grădiniţe de stat s-au înscris în program, iar 998 de cadre didactice și medicale au fost instruite gratuit în nutriția preșcolarului.
Simona Retea, reprezentantă a Asociaţiei SAMAS, afirmă: „Actualizarea prevederilor în baza cărora se alcătuiește un meniu echilibrat în grădiniţe a fost un demers necesar și util pentru creșterea sănătoasă a generațiilor viitoare și marchează un moment important în munca noastră din programul Sănătos de mic, în care lucrăm 360 de grade, cu profesioniști din grădinițe, părinţi, copii și familia extinsă, pentru a preveni riscul de obezitate infantilă și a crea bune obiceiuri alimentare” .
Dr. Diana Voican, din partea Colegiului Dieteticienilor, subliniază: „Prin noul act normativ, se asigură o aliniere la standardele europene actuale privind nutriția, îmbunătăţindu-se astfel calitatea alimentaţiei în instituţiile de învăţământ, dar și modul în care părinţii abordează meniurile copiilor acasă. Prin reevaluarea recomandărilor privind aportul energetic, necesarul de nutrienți, prin definirea clară a porțiilor alimentare și introducerea recomandărilor pentru hidratare, acest Ordin contribuie la sănătatea copiilor și la o educaţie nutrițională mai eficientă. Totodată, clarificarea categoriilor de specialiști implicaţi și actualizarea denumirilor instituţiilor reflectă o adaptare necesară la realităţile actuale ale sistemului de sănătate” .
Următorul pas este ca aceste reguli să fie aplicate în toate grădinițele și școlile din ţară. La fel de important este ca părinţii să fie informaţi că deciziile luate acasă contează la fel de mult pentru sănătatea copiilor. Dacă aceste măsuri sunt respectate, pot duce la scăderea numărului de copii cu probleme de greutate și la reducerea riscului de obezitate infantilă la nivel naţional.
