Poți să te trezești cu senzația că ai dormit bine și totuși somnul să nu fi făcut tot ce avea de făcut pentru memorie. Un studiu realizat de Universitatea din Freiburg, Germania, și publicat în revista iScience arată că zgomotele de fundal din timpul somnului, chiar și atunci când nu te trezesc, pot perturba somnul profund și pot afecta felul în care creierul stochează amintirile pe termen lung.
Spre deosebire de o siestă dormită în liniște totală, aceeași pauză de trei ore petrecută cu secvențe aleatorii de clicuri în căști a schimbat clar arhitectura somnului. Cei 20 de tineri adulți sănătoși incluși în studiu au învățat înainte de somn sarcini vizuale și motorii, apoi au trecut prin două sesiuni: una în liniște și una cu zgomote discrete, fără să se trezească. După aceea, au spus că s-au simțit perfect treji și alerți.
Senzația de odihnă nu garantează calitatea somnului
Senzația de odihnă la trezire nu garantează că procesele de regenerare ale creierului s-au desfășurat corect. Înregistrările EEG au demonstrat că zgomotele au redus semnificativ somnul profund, înlocuindu-l cu stadii mai ușoare și perturbând undele cerebrale lente de care depinde transferul memoriei.
Pentru o femeie activă, care se bazează pe concentrare de dimineața până seara, acest lucru ridică miza pentru o igienă a somnului mult mai strictă. Când zgomotele ambientale rămân sub pragul de trezire, corpul dă un semnal înșelător: pare fizic odihnit, dar creierul poate fi epuizat.
După somnul cu zgomote, participanții au avut performanțe vizibil mai slabe la sarcinile de memorie vizuo-spațială, adică la amintirea formelor și la navigarea unui labirint. În schimb, funcțiile care depind mai puțin de somnul profund au rămas în mare parte neafectate: amintirea cuvintelor și abilitățile motorii, precum atingerea degetelor.
Accentul pe igiena somnului s-a pus mult timp mai ales pe zgomotele care te trezesc complet. Dar, cum relatează Vice, problema poate începe mai devreme, la nivelul poluării fonice care rămâne sub pragul de trezire și totuși schimbă calitatea somnului.
Studiul a implicat 20 de participanți și a urmărit o siestă de trei ore. Nu se știe încă dacă aparatele cu sunete albe sau sunetele naturii, folosite des pentru relaxare, au același efect dăunător ca acele clicuri aleatorii. De asemenea, nu este clar dacă impactul rămâne la fel de puternic într-un somn complet de opt ore sau dacă există o limită de decibeli la care zgomotul devine periculos pentru undele cerebrale.
Cum îți faci dormitorul mai prietenos cu memoria
Pentru a optimiza spațiul de odihnă, primul pas este să reduci pe cât posibil zgomotele de fundal care rămân în cameră, chiar dacă nu le conștientizezi. Eliminarea inamicilor invizibili din dormitor ajută la protejarea somnului profund.
Liniștea din timpul odihnei poate conta așadar mai mult decât impresia de revigorare de dimineață. Dacă observi dificultăți de memorie sau concentrare pe parcursul zilei, în ciuda unui program aparent corect de somn, poate fi util să îți reevaluezi mediul din dormitor sau să ceri sfatul unui medic specialist.
