Tulburările de somn sunt asociate cu modificări structurale concrete în zonele creierului implicate în atenție, motivație, luarea deciziilor și reglarea emoțională.

Cercetătorii de la Center for Children and Families din cadrul Florida International University au comparat 57 de studii de imagistică cerebrală. Au analizat două categorii mari de probleme de somn: disomniile, precum insomnia și apneea în somn, și parasomniile, cum sunt somnambulismul, tulburarea de coșmar și terorile nocturne. Pentru dumneavoastră, cel care vă treziți după nopți fragmentate cu mintea încețoșată sau cu reacții greu de controlat, este important să știți că aceste stări au și o explicație anatomică. Nu țin doar de oboseala de a doua zi.

Studiul, publicat în jurnalul Scientific Reports, apare în condițiile în care tulburările de somn afectează un număr estimat de 50 până la 70 de milioane de americani. Față de studiile clasice, care s-au concentrat, de obicei, pe o singură tulburare de somn, această analiză este printre primele care caută simultan tipare comune și diferențe între mai multe tipuri de probleme.

Modificări structurale comune în creier

Pentru ambele categorii, cercetătorii au identificat scăderi în talamus, mai ales în pulvinar, o zonă importantă pentru filtrarea informațiilor, menținerea concentrării și gândirea de nivel superior. Altfel spus, sunt exact funcțiile pe care le simțiți primele când dormiți prost: atenția sare, deciziile se iau mai greu, iar ziua pare mai haotică decât în mod normal.

În cazul parasomniilor, apar și modificări structurale distincte în cortexul cingulat posterior, o zonă implicată în motivație, luarea deciziilor și reglarea emoțională. Acest lucru ajută la explicarea schimbărilor de dispoziție și de comportament observate la aceste tulburări. Pentru disomnii, analiza nu a identificat modificări structurale unice consistente.

Matthew Sutherland, neurocercetător cognitiv la FIU și autor senior al studiului, a explicat, cum relatează Medicalxpress, de ce contează această imagine de ansamblu.

„Pe măsură ce tot mai mulți oameni recunosc cât de important este somnul, există o urgență tot mai mare de a înțelege ce se întâmplă în creier. Prin reunirea rezultatelor din multe studii, această cercetare ne oferă o imagine mai clară a modului în care tulburările de somn afectează structura și funcția creierului și unde trebuie să ne concentrăm în continuare.”

Katharine Crooks, proaspăt absolventă de doctorat în neuroștiințe cognitive la FIU și autoare principală a studiului, spune că tocmai comparația între multe lucrări a făcut vizibile tiparele comune.

„Majoritatea cercetărilor analizează tulburările de somn pe rând. Prin analizarea multor studii, am găsit tipare comune în creier care ajută la explicarea motivului pentru care problemele de somn pot afecta concentrarea, luarea deciziilor și funcționarea de zi cu zi. Cu atât de mulți oameni care se luptă cu somnul, înțelegerea a ceea ce se întâmplă în creier este esențială pentru a găsi intervenții mai bune, instrumente de diagnosticare și tratamente personalizate.”

Conștientizarea și tratarea tulburărilor de somn

Dacă o problemă de somn aduce lipsă de concentrare, decizii pripite, motivație scăzută sau oscilații emoționale, mesajul util al acestei cercetări este simplu: simptomele nu se reduc la „am dormit prost și atât”. Ele fac parte dintr-un tablou mai mare, iar tocmai asta poate conta pentru un diagnostic mai timpuriu și pentru tratamente mai bine țintite.

Studiul nu spune încă dacă aceste modificări cerebrale sunt cauza tulburărilor de somn, consecința lor sau ambele. Nici cât de repede apar și nici dacă se inversează după tratament nu sunt clarificate aici. Dacă vă regăsiți mai ales în zona de insomnii, coșmaruri sau treziri care vă perturbă ziua, cel mai bun sfat rămâne să nu tratați problema ca pe o fază banală care trece mereu de la sine și să cereți sfatul unui specialist.

Următorul pas anunțat de echipă este analiza unor parasomnii specifice, inclusiv somnambulismul și tulburarea de comportament în somnul REM.