Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea, neurochirurg, a vorbit la Brain Event & NEUROS 2026 despre trei lucruri pe care le leagă de longevitate și de sănătatea creierului: somnul, socializarea și alimentele sănătoase. Nu sunt idei complicate și nici scumpe. Sunt, mai degrabă, acele obiceiuri pe care le amâni exact în perioadele în care ai cea mai mare nevoie de ele.
Concret, dintre ele, două vin cu explicații foarte clare din partea medicului: somnul de 7-8 ore pe noapte și reducerea stresului din programul de zi cu zi, mai ales prin ieșirea din multitasking. Iar la alimentație, mesajul lui este simplu: creierul are nevoie de acizi grași nesaturați și proteine. Dacă ai zile în care sari de la mailuri la telefoane, apoi la cumpărături și înapoi la laptop, exact aici apare partea utilă pentru tine: ordinea în sarcini și pauzele scurte nu sunt mofturi, ci moduri prin care creierul se adaptează mai bine.
Somnul nu e timp pierdut, ci momentul în care creierul își repară legăturile
Poate că știi deja teoria cu „dorm mai puțin, recuperez în weekend”. Ce spune Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea schimbă puțin perspectiva: în timpul somnului se refac legăturile nervoase, iar asta contează direct pentru memorie, organizarea informației și felul în care gândești a doua zi.
„Un alt lucru care se neglijează în momentul de față, nu doar în România, ci în întreaga lume, este somnul. S-a dovedit că în timpul somnului se refac legăturile nervoase. Dacă noi dăm mâna acum și ne spunem bună ziua, în timpul somnului această legătură se întărește, se organizează și două creiere judecă apoi cu totul altfel, mult mai bine. Performanța cerebrală crește enorm.”
Pentru viața de zi cu zi, partea bună e foarte practică: dacă ai impresia că nu mai reții, că te enervezi mai repede sau că îți ia mai mult timp să termini lucruri simple, somnul intră primul pe listă. Recomandarea menționată este de 7-8 ore pe noapte, nu 5-6 ore și cafea dimineața. Diferența este de 1-3 ore în plus față de un program scurt de somn pe care multe femei îl normalizează fără să vrea.
Ieșirea din multitasking poate fi primul pas când simți că te împrăștii
Stresul apare în aproape orice zi aglomerată. Dar felul în care îl gestionezi schimbă mult lucrurile. Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea leagă clar reducerea stresului de ruperea ritmului de multitasking și de abordarea sarcinilor în ordine, nu din zece direcții deodată.
Potrivit Cancan, medicul a explicat că simplul gest de a te opri puțin, de a lăsa ce ai în mână și de a ieși afară poate conta. Nu ca idee motivațională, ci ca pauză care scoate creierul din presiunea continuă a săriturii de la o problemă la alta.
„Este greu să găsești trei lucruri care să fie un fel de panaceu sau o piatră filozofală. Primul este ieșirea din stres. Toate posibilitățile ca să nu mai fii stresat. Să pui pixul jos, să ieși afară, să rupi activitatea de multitasking, să rupi această activitate dură, zilnică, să nu mai sari de la o problemă la alta și să le faci în ordine. Atunci și creierul se adaptează și te ajută foarte mult.”
Dacă vrei să iei ceva aplicabil chiar de azi, începe cu o schimbare mică: nu deschide trei lucruri odată când poți termina unul singur. Pentru cine lucrează mult la birou sau din mers, asta poate însemna să închizi notificările 20 de minute și să duci o singură sarcină până la capăt. Nu sună spectaculos, dar exact asta este ideea: mai puțină fragmentare, mai multă claritate.
Alimentația pentru creier înseamnă acizi grași nesaturați și proteine
Al treilea pilon menționat este alimentația sănătoasă. În formularea prezentată de Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea, creierul are nevoie de acizi grași nesaturați și proteine, pe un fond de stres cât mai scăzut. Aici merită observat un lucru simplu: nu vorbește despre restricții dure, ci despre ce susține funcționarea creierului.
Informațiile disponibile până acum nu intră în exemple concrete de alimente, așa că partea sigură rămâne aceasta: accentul cade pe acizi grași nesaturați și proteine. Dacă îți construiești mesele cu gândul la energie și concentrare, acesta este criteriul util pe care îl poți păstra în minte.
De ce contează combinația dintre somn, socializare și mâncare bună
Ce face interesant mesajul lui Vlad Ciurea este că nu izolează un singur obicei. Nu spune doar să dormi mai mult sau doar să mănânci mai bine. Le pune împreună cu socializarea și cu reducerea stresului, pentru că efectul căutat este o viață de zi cu zi mai bună: memorie mai stabilă, concentrare mai bună, mai puțină senzație de haos.
Și da, socializarea apare chiar în lista celor trei piloni anunțați. Pentru multe dintre noi, e primul lucru tăiat când programul se aglomerează. Dar dacă te-ai întrebat ce poți schimba fără să intri în planuri complicate, răspunsul de aici e aproape banal: dormi 7-8 ore, nu mai lucra în zece ferestre simultan și nu trata mesele și întâlnirile cu oamenii ca pe ultimele priorități.
Faptul concret care rămâne este recomandarea de 7-8 ore de somn pe noapte, legată direct de refacerea legăturilor nervoase, consolidarea memoriei și scăderea stresului.
