Potrivit Știri pe surse, trecerea la ora de iarnă din 25 octombrie 2026 îți poate aduce dificultăți de adormire sau somnolență în timpul zilei, cât organismul își ajustează ceasul biologic. Pregătirea începe cu schimbări treptate ale programului de masă și de culcare, cu câteva zile înainte.
- Ceasurile se dau înapoi de la ora 3 la ora 2 în noaptea de 24 spre 25 octombrie.
- Vom avea o oră suplimentară de somn, iar diminețile vor fi mai luminoase.
- În zilele care preced schimbarea, ajustează ora meselor și pe cea de culcare treptat, cu 10-15 minute.
- Întunericul vine mai devreme seara, iar lumina naturală se împuținează în continuare până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie.
- Vom rămâne la ora de iarnă până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.
Îți poți ajusta mesele, lumina și rutina de seară
Recomandările pentru adaptare privesc atât începutul zilei, cât și timpul de dinaintea somnului. Pe lângă ajustarea treptată a programului, medicii italieni recomandă următorii pași:
- Ieși dimineața la lumină naturală. Expunerea la lumină blochează melatonina, hormonul produs de glanda pineală.
- La prânz, alege carbohidrați complecși din alimente integrale, precum paste, orez sau pâine. Recomandarea se bazează pe contribuția lor la producția de serotonină.
- Seara, alege proteine ușor de digerat, precum peștele, carnea albă sau leguminoasele.
- Evită seara mesele bogate și alcoolul.
- Lasă telefonul și tableta deoparte cu cel puțin o oră înainte de somn.
- Fă mișcare regulat în perioada de adaptare.
Pentru suplimente există o condiție separată: melatonina, magneziul sau triptofanul se iau doar la recomandarea medicului. Recomandările despre lumină, alimentație și programul de seară nu înlocuiesc această condiție.
Somnul și atenția pot fi afectate temporar
Manifestările frecvente descrise în perioada schimbării orei sunt:
- Dificultăți de adormire.
- Somnolență și scăderea atenției în timpul zilei.
- Oboseală.
- Iritabilitate.
- Dureri de cap.
- Probleme de concentrare.
Despre intensitatea și durata acestor manifestări, Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma, a explicat într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina, publicată de Policlinico Gemelli: „Dacă există probleme, acestea sunt doar de mică intensitate și durează câteva zile, cele necesare adaptării la noul orar. Pe termen lung, în schimb, nu par să existe probleme deosebite”.
Glanda pineală poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta. La persoanele predispuse, după-amiezile mai întunecate pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră, o tulburare a dispoziției asociată anotimpurilor, cu proastă dispoziție și poftă de dulce.
În privința unor efecte mai grave, Pontecorvi păstrează o rezervă: studiile au sugerat o creștere a accidentelor cardiovasculare și cerebrovasculare, care afectează inima și vasele de sânge ale creierului, în preajma schimbării orei. El spune însă că observațiile trebuie confirmate pe un număr mai mare de cazuri.
Lumina influențează ritmul cortizolului
Cortizolul are un ritm circadian, adică o variație pe parcursul zilei: nivelul său este ridicat dimineața și scade mult noaptea. Potrivit lui Pontecorvi, schimbarea orei poate fi însoțită de variații hormonale ocazionale, mai ales ale hormonilor cu un asemenea ritm precis.
Într-un studiu australian apărut în Chronobiology International, cercetătorii au examinat 27.569 de probe de cortizol din sânge, analizate timp de 13 ani de același laborator mare. La fiecare oră cu care răsăritul avea loc mai târziu, mediana nivelului de cortizol, adică valoarea aflată la mijlocul seriei de măsurători, era cu 4,8% mai mare.
Valorile cele mai mici au fost înregistrate vara, când soarele răsare cel mai devreme. Autorii au concluzionat că lumina este principalul reper pentru ritmul cortizolului, iar acesta rezistă schimbărilor artificiale de oră.
Somnul este legat și de hormonul de creștere (GH), al cărui nivel urcă în timpul nopții, explică Pontecorvi. Bunicile le spuneau copiilor: „Dormi, că o să crești”, iar endocrinologul leagă această observație de creșterea nocturnă a hormonului.
Exemplul Spaniei privește programul păstrat tot anul
În discuția despre ora de vară permanentă, Pontecorvi amintește Spania, care trăiește practic după acest program tot anul. Deși țara se află pe meridianul Greenwich, generalul Francisco Franco a adoptat în anii ’40 fusul orar al Italiei și al Europei Centrale. Endocrinologul spune că expunerea diferită la lumina soarelui nu pare să aibă un impact negativ asupra sănătății cetățenilor.
Există și estimări energetice distincte de efectele asupra somnului. Potrivit Terna, operatorul rețelei electrice italiene, ora de vară a adus economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro la facturi între 2004 și 2025.
Societatea Italiană de Medicină a Mediului (SIMA) estimează că păstrarea permanentă a orei de vară ar reduce anual consumul cu circa 720 de milioane de kilowați-oră și emisiile de dioxid de carbon cu 200.000 de tone.
Citește și:
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Călin Georgescu așteaptă marți hotărârea privind cererea de înlocuire a arestului preventiv
Dolce SportGheorghe Hagi ar fi luat în calcul demisia după eșecul cu Bosnia și Herțegovina
GetPonyCum se identifică problema la Dacia Logan când ambreiajul devine greu de apăsat și când se oprește mașina
BravonetSelma Blair a ajuns în arest la New York după un zbor în care doi membri ai echipajului au fost răniți
Revista IoanaPregătirea podelei pentru parchet ajunge la 370 sau 535 de lei în simularea pentru o cameră de 20 mp
FinanciarulMemoria DDR4 s-a scumpit cu 24% în contracte. Deficitul de cipuri ar putea dura până în 2028
