Totul despre alergia la polen – Alergia la polen a devenit o reală problemă de sănătate publică, atât din cauză că frecvența ei este în continuă creștere, cât și pentru că influențează negativ starea de sănătate și calitatea vieții persoanelor ce suferă de această boală.
Cuprins
Pentru cei afectați de alergia la polen venirea primăverii nu este deloc o bucurie. Sistemul imunitar al acestor persoane declanșează reacții de apărare exagerate împotriva polenului, o substanță inofensivă pentru majoritatea oamenilor. Anticorpii secretați de sistemul imunitar generează o avalanșă de simptome neplăcute la nivelul nasului, gurii, ochilor.
Alergia la polen: O afecțiune tot mai frecventă
Se estimează că o persoană din cinci suferă de o formă sau alta de alergie: cifra s-a dublat față de acum 20 de ani. Specialiștii pun această explozie pe seama schimbării modului de viață. Grație progresului în medicină și îmbunătățirii igienei, organismul nostru nu prea mai este nevoit să lupte cu virusurile și bacteriile. Fiind prea puțin solicitat, sistemul imunitar are tendința să reacționeze exagerat față de alergeni. Nu în ultimul rând, modificările alimentare, în special diversificarea precoce la bebeluși, a crescut riscul expunerii la substanțele cu potențial alergenic.
De ce apare alergia? Te întrebi, probabil, de ce unii oameni sunt alergici la polen, pe când mulți alții nu au asemenea probleme. Ei bine, cauzele exacte ale alergiei sunt încă un mister pentru medici. Se pare însă că ereditatea joacă un rol important în apariția acestei afecțiuni. Astfel, dacă părinții sau o rudă apropiată suferă de alergie, eczemă sau astm, copilul pre-zintă un risc de 40% să fie și el alergic la rândul lui.
La apariția alergiilor contribuie și alți factori: poluarea, contactul frecvent cu praf, fum de țigară sau substanțe chimice iritante, virozele respiratorii frecvente în copilărie etc.
Un alai de simptome neplăcute
Simptomele supărătoare sunt declan-șate de contactul cu alergenul, adică polenul. Se întâmplă asta din cauză că sistemul imunitar percepe polenul ca pe un dușman și, drept urmare, secretă anticorpi care să lupte cu acest intrus, precum și histamină, substanța care, produsă în exces în corp, declanșează în doar câteva minute simptomele alergice.
Manifestările alergiei la polen pot fi diverse. Iată-le pe cele principale:
– Secreții nazale apoase, nas înfundat.
- Strănuturi repetate.
- Furnicături sau mâncărimi la nivelul nasului, ochilor, cerului gurii sau gâtului, uneori însoțite de senzație de usturime sau durere.
- Ochi înroșiți, umflați și lăcrimoși.
- Dureri de cap, oboseală.
- La unele persoane simptomele pot fi mai serioase, precum tuse seacă, senzație de sufocare, dificultăți la respirație sau se pot declanșa adevărate crize de astm bronșic. Intensitatea și numărul simptomelor pot varia de la un an la altul și de la o persoană la alta. În cazul alergiei la polen simptomele sunt în general mai severe în anotimpul cald, dimineața și când afară e vânt.
Simptomele debutează în martie-aprilie dacă alergia este provocată de polenul de arbori timpurii și se întind până la venirea verii dacă aler-gia este declanșată de polenul de graminee, sau chiar până în septembrie, începutul lui octombrie dacă alergenul este polenul de ierburi.
În ce constă tratamentul?
Împotriva alergiei nu există un tratament miraculos. Medicamentele ne aju-tă doar să ameliorăm simptomele. În cazul în care simptomele persistă ori sunt supărătoare, ar fi bine să te adresezi medicului de familie sau unui medic alergolog. Alergia la polen poate fi diagnosticată cu o simplă analiză medicală, care va evidenția prezența anticorpilor. Pentru depistarea polenului sau polenurilor la care ești alergică, medicul alergolog îți poate recomanda să faci anumite teste cutanate. În principal, tratamentul se bazează pe decongestionante și antihistaminice.
Decongestionante. Ajută la diminuarea inflamației mucoasei nazale cauzată de alergie. Se vând sub formă de comprimate, vaporizator nazal sau picături pentru nas. Este recomandabil să nu folosești picăturile și vaporizatorul mai mult de trei zile, căci pot crea dependență. Dacă le folo-sești vreme îndelungată, în momentul în care vei întrerupe tratamentul, nasul va fi și mai înfundat ca la început.
Antihistaminice. Aceste preparate împiedică eliberarea histaminei, substanța răspunzătoare de apariția manifestărilor neplăcute ale alergiei. Dacă decongestionantele nu reușesc să potolească suficient simptomele, le poți completa cu antihistaminice, care au efect 24 de ore. Există mai multe tipuri de antihistaminice, așa că ar fi bine ca înainte să folosești asemenea medicamente să ceri sfatul medicului sau al farmacistului.
Corticosteroizi nazali. Sunt pre parate antiinflamatoare recomandate în cazul în care antihistaminicele nu dau rezultate. Aceste medicamente blo-chează reacția alergică.
Desensibilizare. Dacă rinita alergică nu răspunde la tratament și dacă alergenul a fost identificat (prin teste cutanate specifice), medicul alergolog îți poate propune ca soluție desensibilizarea. Această metodă presupune injectarea, în doze mici și crescânde, de alergen purificat, pentru a obișnui sistemul imunitar cu acel alergen.