Sindromul metabolic, prezent la aproximativ unu din patru adulți la nivel mondial, ar putea face creierul să pară mai în vârstă decât este în realitate, potrivit unui nou studiu făcut pe 27.375 de participanți din UK Biobank.
Spre deosebire de cineva fără acest tablou metabolic, o persoană cu trei componente ale sindromului avea un creier care părea, în medie, cu un an mai în vârstă decât vârsta reală. Diferența urca la 1,7 ani pentru cei cu patru componente și la 2,3 ani pentru cei cu toate cele cinci. Cu alte cuvinte, cu cât se adunau mai multe semne de dezechilibru, cu atât decalajul era mai mare.
Sindromul metabolic nu înseamnă o singură boală, ci un grup de factori de risc care apar împreună: glicemie ridicată, tensiune arterială crescută, exces de grăsime abdominală, colesterol HDL scăzut și trigliceride ridicate. Diagnosticul presupune cel puțin trei dintre aceste cinci componente. Iar fiecare dintre ele, luată separat, a fost legată în studiu de un creier cu aspect mai îmbătrânit.
Abigail Dove (cercetător postdoctoral în neuroepidemiologie la Karolinska Institutet) a explicat că efectele acestei afecțiuni ar putea merge mai departe decât se credea până acum.
„Studiul echipei mele sugerează că consecințele sale merg mai departe, și ar putea de fapt accelera îmbătrânirea creierului.”
Datele vin din UK Biobank, o bază de cercetare care urmărește starea de sănătate a adulților din Marea Britanie cu vârste între 40 și 70 de ani. Cum relatează Independent, miza nu este un detaliu statistic, ci riscul de declin cognitiv și demență, mai ales că sindromul metabolic fusese deja asociat în studii anterioare cu accident vascular cerebral, demență și boala Parkinson.
Abigail Dove a nuanțat și dimensiunea diferenței observate.
„Un an sau doi ar putea să nu sune alarmant, dar în termeni de sănătate a creierului contează. O vârstă cerebrală mai mare în raport cu vârsta cronologică semnalează o abatere de la îmbătrânirea sănătoasă. În timp, acest lucru poate crește riscul de declin cognitiv și demență.”
Trei metaboliți au părut să explice parțial legătura: GlycA, un marker al inflamației cronice de grad scăzut, și raportul dintre apolipoproteinele ApoB și ApoA1, markeri ai aterosclerozei. Nivelurile mai mari de inflamație ar putea afecta vasele de sânge, ar putea favoriza acumularea de proteine dăunătoare în creier și ar putea accelera moartea celulelor cerebrale. Ateroscleroza, la rândul ei, ar putea reduce fluxul de sânge și oxigenul de care țesutul cerebral are nevoie.
