Gândește-te puțin la puloverul tău preferat din lyocell sau vâscoză. Ce-ar fi dacă ți-aș spune că materialul din care este făcut ar putea salva milioane de copaci de la tăiere? Un nou proiect pilot a demonstrat recent că banalele paie de grâu pot înlocui cu succes lemnul în producția de fibre textile pentru hainele noastre.
O schimbare uriașă pentru dulapurile noastre
Dar de ce ne-ar păsa de unde provine puloverul nostru, atâta timp cât arată bine și se simte moale pe piele? Adevărul este că impactul fast-fashion e mult mai aproape de noi decât crezi. Să fim sincere, noi, femeile, iubim materialele fluide, dar costul ascuns din spatele lor este uriaș. Anual, 300 de milioane de copaci sunt tăiați la nivel global doar pentru a produce aceste fibre convenționale, afectând păduri vitale pentru climă și biodiversitate. Dacă brandurile mari trec pe paie de grâu, deciziile noastre de shopping vor susține direct salvarea acestor ecosisteme.
Până acum, industria modei s-a bazat aproape exclusiv pe celuloza din lemn pentru a crea aceste materiale. Iar dincolo de defrișări, mai există o problemă uriașă pe care o ignorăm adesea. În India, de exemplu, resturile agricole precum paiele de grâu și orez sunt pur și simplu incendiate pe câmp după recoltare. Vorbim de 90 de milioane de tone metrice arse anual. Un studiu al Institutului de Cercetări Agricole estimează că această practică eliberează în atmosferă 149,24 milioane de tone metrice de dioxid de carbon, 9 milioane de tone de monoxid de carbon și cantități uriașe de particule toxice. Asta înseamnă un aer imposibil de respirat, cu efecte care se resimt la nivel climatic global.
RecomandăriAdevarul dureros despre criza de la 50 de ani. Secretul care schimba totul pentru femeiTraseul global de la câmp la umeraș
Într-o analiză detaliată publicată recent de Wwd, am descoperit exact cum funcționează această inovație numită Project Latvus. Proiectul a adunat la aceeași masă organizația non-profit Canopy, Fundația Laudes și giganți de retail precum H&M Group, C&A și Reformation.
Traseul paielor a fost o adevărată aventură globală. Paiele de grâu au fost colectate și balotate în regiunile Punjab și Haryana din India, unde procesul a fost rafinat pentru a elimina murdăria și pietrele. De acolo, baloții au fost trimiși tocmai în Oulu, Finlanda, la compania Chemopolis. Pentru că o parte din paiele indiene nu aveau calitatea necesară, au fost adăugate paie finlandeze pentru a completa lipsurile.
Materialul a fost tăiat, pretratat, albit și transformat în pulpă. Ulterior, pulpa a fost dizolvată și toarsă în Germania, la Institutul de Cercetare a Textilelor și Plasticului din Turingia. La final, producătorul portughez Inovafil a transformat totul în fire care să respecte cerințele stricte ale brandurilor partenere. Companii precum Shahi și Filpucci au țesut apoi materialele, creând tricotaje, plase și materiale pentru pulovere.
RecomandăriFemeile care schimba regulile la Hollywood. Secretul actritei din One Tree Hill și al fetelor eiCe ne rezervă viitorul la cumpărături
Rezultatele testelor au fost mai mult decât promițătoare. Cei de la brandul Reformation au comparat direct acest nou material cu lyocellul clasic obținut din lemn și nu au găsit probleme majore de calitate.
„Analiza materialului rezultat a arătat că fibra Latvus este o potrivire estetică puternică cu lyocellul convențional, cu viabilitate comercială.” – Reformation, Brand de modă
Sigur că începuturile nu sunt niciodată perfecte. Randamentul de pulpă a fost mai mic decât s-ar aștepta la scară industrială, iar firele au avut mici probleme tehnice, cum ar fi o ușoară scămoșare și probleme de rezistență a culorii după spălări repetate. Numai că experții Canopy sunt convinși că aceste detalii se vor rezolva rapid odată ce producția crește și loturile devin mai mari.
RecomandăriSecretul unui machiaj care nu se strange pe față. Cele 8 creme testate care schimba totulȘi chiar merită efortul, pentru că beneficiile sunt imposibil de ignorat.
„Prin diversificarea materiilor prime dincolo de păduri, avem o oportunitate reală de a construi o industrie textilă mai rezilientă, circulară și cu un impact redus.” – Nicole Rycroft, Fondator și director executiv Canopy
Acum, partenerii din proiect trec la următoarea etapă și evaluează serios viabilitatea financiară pentru a aduce această tehnologie la scară industrială. Până la urmă, marea întrebare rămâne cât de repede vom putea citi pe eticheta hainelor din mall că sunt făcute din resturi agricole salvate de la ardere.
