Există un nutrient de bază. Majoritatea covârșitoare a populației îl ignoră. Peste 90% dintre adulți nu consumă destul. Un medic trage acum un semnal de alarmă, explicând de ce acest „nutrient uitat” este cheia pentru a reduce colesterolul, a stabiliza glicemia și a te simți sătul pentru mai mult timp, potrivit Mirror.
Dr. Emily Leeming, cercetător și dietetician, a subliniat o problemă reală. Britanicul mediu, de pildă, abia atinge 60% din doza zilnică recomandată, arată informațiile publicate de Mirror. Situația nu e diferită în multe țări europene, nici măcar în România, unde dietele moderne au creat un deficit serios.
„Nutrientul uitat” care elimină colesterolul rău
Cum funcționează? Simplu. Chiar eficient. Dr. Leeming descrie mecanismul din spatele beneficiilor fibrelor: „Ajută la sănătatea inimii, ajută la absorbția colesterolului rău pentru ca acesta să fie eliminat din corp ca deșeu, ajută la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, oferindu-vă energie de lungă durată”.
RecomandariTifosul transmis de purici trimite 90% dintre bolnavi la spital avertizează mediciiNu e vorba doar de digestie. Nici pe departe. Beneficiile se răsfrâng asupra întregului organism. Fibrele, acest carbohidrat vegetal din cereale integrale și legume, sunt hrana perfectă pentru bacteriile bune din intestinul gros, promovând un microbiom sănătos și divers care poate reduce inflamația intestinală și riscul de diverticulită sau cancer de colon. Realitatea tristă? Mulți ignoră complet aceste avantaje.
Cât de mult ne lipsește? Cifrele sunt clare
Recomandarea specialiștilor este clară: 30 de grame de fibre pe zi. Atât. Dar noi suntem departe de țintă. Foarte departe. Dr. Leeming insistă, iar citatul ei confirmă problema: „Ne lipsesc cam 40% din cele 30 de grame de fibre recomandate de care avem nevoie zilnic. Acesta este nutrientul uitat căruia trebuie să-i acordăm atenție”.
Ca să înțelegem mai bine, o jumătate de cană de fulgi de ovăz are 9 grame de fibre. Doi morcovi aduc 6 grame. Un măr? Cam 5 grame. O pară, 6 grame. Studiile confirmă un tipar interesant: cei care mănâncă mai multe fibre tind să aibă o greutate mai mică, tensiune arterială redusă și, evident, un colesterol scăzut.
RecomandariO tânără acuză medicii că i-au ignorat 10 ani simptomele de endometrioză
Nu toate fibrele sunt la fel. Care sunt cele două tipuri
Probabil ați auzit de fibre „solubile” și „insolubile”. Sunt cele două mari categorii. Fiecare cu rolul ei. Fibrele solubile, de exemplu, absorb apa în intestin și formează un fel de gel. Le găsim mai ales în:
- Ovăz
- Orz
- Leguminoase (fasole, mazăre, linte)
- Anumite fructe și legume
Apoi sunt fibrele insolubile. Acestea nu se dizolvă în apă, ci adaugă volum scaunului și ajută la prevenirea constipației. Sursele principale sunt:
- Cereale integrale, în special tărâțe
- Legume
- Semințele și coaja fructelor
„BGBG”: Formula simplă pentru a nu mai uita de fibre
Dr. Leeming a găsit o metodă simplă ca să nu mai uităm. Un acronim. Ea spune: „Când vorbesc despre fibre, alimentele cheie despre care vreau să vorbesc sunt ceea ce eu numesc BGBG-urile”.
RecomandariMedicii avertizează: șederea pe scaun este noua dependență. Consecințele neștiute asupra sănătății.
Ce înseamnă BGBG? Fasole (beans), verdețuri (greens), fructe de pădure (berries) și cereale (grains), plus nuci și semințe. Medicul aduce și o precizare care s-ar putea să schimbe unele păreri. Destul de neașteptat. „Ceea ce ar putea surprinde oamenii este că alimentele cu cel mai mare conținut de fibre sunt cerealele integrale, nucile, semințele și fasolea – mult mai mult decât majoritatea fructelor și legumelor, ceea ce cred că este destul de contraintuitiv pentru unii.”
Și copiii? Necesarul lor este, desigur, mai mic. Cei între 2 și 5 ani au nevoie de circa 15g de fibre zilnic. Copiii între 5 și 11 ani, de 20g. Adolescenții între 11 și 16 ani ar trebui să consume cam 25g.
