Știi momentul acela când ieși în sfârșit la o piesă de teatru, te așezi confortabil în scaun și, fix când începe acțiunea, ecranul cuiva din fața ta se luminează puternic? Actrița Rosamund Pike a decis să nu mai treacă sub tăcere acest obicei și a atras atenția public unui spectator care dădea mesaje în timpul spectacolului ei, „Inter Alia”.
La prima vedere, ai zice că a făcut foarte bine. Dar pentru noi, femeile care jonglează cu copiii acasă sau care au grijă de părinți în vârstă, situația lovește un punct extrem de sensibil. Când ești responsabilă de altcineva, să fii complet deconectată timp de două ore este uneori un lux pe care pur și simplu nu ți-l poți permite.
Telefonul la teatru. Lipsă de respect sau necesitate?
Dezbaterea a explodat imediat în mediul online. Într-o analiză publicată recent de Independent, publicul s-a împărțit rapid între cei care apără cu dinții eticheta strictă a teatrului și cei care cer puțină empatie pentru viața reală.
RecomandăriStudiu alarmant: Daca iti verifici telefonul pe timpul noptii poti orbiUnii spectatori au aplaudat-o pe Pike. E drept că un ecran luminos într-o sală complet întunecată îți distrage atenția și te scoate brutal din poveste.
„Nu o condamn deloc – și chiar ar fi trebuit să spună mai multe! Piesa este pe cât de genială, pe atât de intensă, și trebuie să fie extrem de frustrant să îi fie întrerupt șirul gândurilor. Sincer vorbind, aplaud faptul că a făcut asta și aș dori ca toți artiștii de pe scenă să procedeze la fel.” – SpendThrifty, cititor
Iar asta are sens. Plătești un bilet destul de scump pentru o experiență imersivă, vrei să te bucuri de ea.
RecomandăriDe ce sa nu iti folosesti telefonul in patCifrele vorbesc de la sine.
Biletele la astfel de producții nu sunt deloc ieftine, așa că e greu de crezut că cineva dă o sumă considerabilă doar ca să stea pe telefon de plictiseală.
Partea nevăzută a ecranelor aprinse
Aici intervine nuanța pe care multe femei au subliniat-o imediat. Nu toată lumea își permite o bonă internă sau personal de îngrijire non-stop. Uneori, o ieșire în oraș vine la pachet cu anxietatea de a lăsa copilul cu o adolescentă sau cu o bunică depășită de situație.
„ea a fost cea neprofesionistă aici. Nu are niciun context pentru motivul pentru care această persoană ar fi putut trimite mesaje. Da, poate sunt medici. Mai probabil sunt pur și simplu îngrijitori. Poate un părinte sau cineva responsabil de îngrijirea unui părinte în vârstă. Ar fi putut să trimită mesaje acasă sau să răspundă la un text de acasă legat de un copil mic. Poate era prima lor ieșire de lângă un nou-născut.” – Bran, cititor
Și totuși, un alt comentator a adus aminte de un detaliu istoric cel puțin amuzant. Pe vremea lui Shakespeare, publicul mânca, bea, vorbea tare și chiar comenta reprezentația. Nu era deloc o atmosferă de bibliotecă.
RecomandăriVorbitul la telefonul mobil in timpul sarcinii poate dauna grav copiluluiCe putem schimba la următoarea ieșire
Dependența societății de ecrane este o problemă reală. Vedem zilnic oameni la cafea care nu își vorbesc, complet absorbiți de scrolling, sau părinți în parc care nu își ridică privirea din device-uri. am ajuns să fim conectați non-stop la orice, mai puțin la momentul prezent.
„dacă cineva stă într-un teatru și primește, de exemplu, apeluri repetate care vibrează și pur și simplu nu se opresc, și are, de exemplu, copii mici acasă, s-ar putea să vrea să arunce o privire pentru a se asigura că nu este vreo urgență. Înțeleg. Dar acesta este cazul rar. În afară de asta, este doar o chestiune de respect față de public, și și față de actorii care își pun sufletul pe tavă pe scenă, să nu folosești telefonul în timpul reprezentației.” – Phasmax, cititor
Până la urmă, unde tragem linia între viața personală și respectul pentru artă? Soluția practică pentru noi pare să fie undeva la mijloc. Data viitoare când mergi la teatru și știi clar că trebuie să fii de găsit pentru copii, dă luminozitatea ecranului la minimum absolut și folosește un smartwatch pe mod silențios. Așa poți filtra urgențele reale de mesajele banale, fără să superi pe nimeni. Decizia finală privind regulile din săli aparține mereu organizatorilor, iar până la o reglementare clară, un pic de empatie din ambele părți ne ajută să navigăm mai ușor aceste situații.
