O nouă procedură estetică, poreclită „fillerul zombie”, a creat deja liste de așteptare de luni de zile în clinicile din Statele Unite. pacienții plătesc sume exorbitante pentru a li se injecta în fese sau sâni țesut adipos sterilizat, recoltat de la cadavre. Procedura, care poate costa până la 100.000 de dolari, a fost lansată pe piața americană în 2024 și a devenit rapid populară.
Ce este, de fapt, „fillerul zombie”?
Numele său real este alloClae și este produs de compania Tiger Aesthetics. Totul pornește de la persoanele care își donează corpul științei. Pe lângă organe, băncile de țesuturi colectează adesea și grăsimea acestora. Producătorul cumpără această grăsime, o testează pentru boli, o sterilizează și o procesează, apoi o vinde chirurgilor în seringi preumplute. Aspectul final? Ceva asemănător unui aluat de prăjitură puternic brânzit.
Principalul avantaj este timpul de recuperare redus. Pentru o mărire de fese (BBL), de exemplu, pacienta nu mai trebuie să treacă și prin liposucție pentru a recolta grăsime proprie. Iar în loc de anestezie generală și zile de recuperare, injecțiile cu alloClae se pot face cu anestezie locală, chiar și în pauza de masă de la birou.
Mai mult, procedura se adresează persoanelor slabe, care nu au suficientă grăsime proprie pentru un transfer, o categorie tot mai numeroasă în era medicamentelor pentru slăbit precum Ozempic. Oamenii au scăpat de kilogramele în plus, dar acum vor să adauge puțină formă înapoi, în zonele dorite.
Interes în creștere, dar nelicențiat în Europa
Deși alloClae este disponibil oficial doar în SUA, interesul a trecut deja Atlanticul. Nora Nugent, președinta Asociației Britanice a Chirurgilor Plasticieni Esteticieni, confirmă acest trend. „Nu aș spune că majoritatea pacienților știu încă despre alloClae, dar în ultimele șase luni am avut pacienți care au întrebat în mod specific despre el atunci când le-am vorbit despre proceduri precum transferul de grăsime, în special pentru chirurgia sânilor. Începe să intre în conștiința oamenilor.”
Numai că, legal, lucrurile stau diferit. „Momentan, nu este licențiat de Agenția de Reglementare a Medicamentelor și a Produselor de Sănătate (MHRA)”, explică Nugent. „În cele din urmă, probabil va ajunge pe piața din Marea Britanie – dar nu acum. Dacă vi se oferă, ceva nu este în regulă.”
Riscurile uriașe ale pieței negre
Avertismentul medicilor este clar. Antonia Mariconda, fondatoarea organizației Safety in Beauty, este și mai directă: „Orice utilizare actuală va fi sub radar, pe piața neagră, oferită de o mână de indivizi dubioși, fără pregătire medicală.” Ea adaugă că există „speculații tot mai mari în industrie” că produsul va intra legal pe piața britanică „în viitorul apropiat”.
Până atunci, pericolele sunt imense. „Curățarea inadecvată, utilizarea incorectă a autoclavului sau lipsa validării pot duce la contaminare încrucișată și infecții grave,” avertizează Mariconda. „În mod similar, dacă grăsimea nu este recoltată și procesată în condiții aseptice stricte, există riscul de contaminare bacteriană, viabilitate redusă a țesutului și complicații precum infecție, necroză a grăsimii sau reacții inflamatorii.” Pe românește, grăsimea injectată poate muri, lăsând în urmă noduli și deformări.
Și dacă nu știi de unde provine grăsimea, nu poți verifica procesul de sterilizare. „Documentația precară și lipsa trasabilității cresc și mai mult riscul, limitând capacitatea de a răspunde eficient la incidente,” notează Mariconda.
O procedură banală sau un risc major?
Unul dintre marile semne de întrebare este legat de efectele pe termen lung. Cum va arăta și cum se va simți această grăsime peste ani? „Juriul încă deliberează cu privire la longevitatea pe termen lung,” spune Nora Nugent. „Este promițător, dar nu avem date pe termen foarte lung. Așadar, nu știm dacă ar putea exista probleme necunoscute peste 20 de ani.”
Antonia Mariconda avertizează și asupra percepției greșite a procedurii. „Una dintre principalele preocupări pe care le observăm este potențialul ca aceste tratamente să fie poziționate alături de procedurile injectabile standard (precum Botoxul), când în realitate necesită un nivel mai înalt de expertiză medicală, guvernanță clinică și consimțământ al pacientului.”
O dilemă etică, nu-i așa?
V-ați gândit vreodată că, donându-vă corpul științei, grăsimea voastră ar putea ajunge în posteriorul unei vedete? Printre celebritățile care au apelat la tratament se numără și Taylor Frankie Paul, cunoscută din reality show-ul „Secret Lives of Mormon Wives”. Nora Nugent crede însă că utilizarea ar putea avea și scopuri altruiste: „Multe paciente care au suferit reconstrucție mamară după cancer fac și transfer de grăsime. Deci, utilizarea sa nu ar fi restricționată în întregime la scopuri pur cosmetice.”
Până la urmă, percepția depinde de fiecare. „Nu sunt împotriva venirii lui în Marea Britanie,” concluzionează Nugent. „Pentru mine, este în aceeași categorie cu pielea donată pentru pacienții cu arsuri – sau transplanturile de organe. Nu este mai înfricoșător de atât.”
