Întrebarea era dacă situația poate fi ținută sub control. Marți, realitatea a devenit clară: bilanțul a ajuns la 1.521 de decese din 3.442 de cazuri, iar ritmul de creștere a depășit capacitatea de răspuns din teren.
Potrivit Medicalxpress. Focarul din 2014-2016 a înregistrat 1.000 de decese în opt luni. Epidemia actuală a depășit 1.500 de morți într-un ritm mult mai rapid. Acest lucru modifică și modul în care trebuie privit riscul. Organizația Mondială a Sănătății afirmă că pericolul global rămâne scăzut, pentru că Ebola nu se transmite prin aer, ci prin contact direct cu fluide corporale precum vomă, sânge sau spermă. În Congo, însă, riscul este considerat „foarte ridicat”.
Pentru familiile din estul țării, acest lucru adaugă presiune exact acolo unde viața este deja fragilă. Femeile sunt adesea cele care îngrijesc acasă copiii, bolnavii sau rudele în vârstă, iar într-un focar transmis prin contact direct tocmai acest rol le poate expune mai mult. Când supravegherea slăbește și serviciile medicale sunt perturbate, fiecare zi de întârziere contează.
Urmărirea contactelor rămâne sub pragul care ar putea opri transmiterea
La nivel național, monitorizarea contactelor a ajuns la aproximativ 78%. Ținta stabilită de oficialii din sănătate este 95%, prag considerat necesar pentru întreruperea transmiterii. Diferența de 17 puncte procentuale nu este un detaliu birocratic. Înseamnă, practic, că o parte dintre persoanele care au intrat în contact cu bolnavi nu sunt urmărite suficient de rapid.
Deplasările provocate de conflictele armate și de mineritul ilegal din regiune agravează problema. Mii de oameni care au intrat în contact cu persoane infectate sunt greu de localizat. Focarul este concentrat mai ales în provincia Ituri din estul Congo, care adună aproape 90% din cazuri, dar au fost confirmate îmbolnăviri și în alte cinci provincii, inclusiv în Kisangani, unul dintre cele mai mari orașe ale țării.
Atacul, declanșat de decesul unui pacient, a perturbat supravegherea, urmărirea contactelor și aprovizionarea. Când astfel de legături se rup, comunitățile rămân cu mai puțin sprijin exact în momentul critic.
Virusul implicat nu are vaccinuri sau tratamente aprobate
Epidemia actuală este legată de virusul Bundibugyo. Pentru această tulpină nu există vaccinuri sau tratamente aprobate. Răspunsul la focar se sprijină, așadar, pe identificarea rapidă a cazurilor, izolarea lor, urmărirea contactelor și menținerea funcțională a centrelor medicale. Când una dintre aceste piese cade, ritmul epidemiei poate accelera repede.
Uganda vecină s-a declarat liberă de Ebola marți, după externarea ultimului pacient la jumătatea lunii iunie. În Congo, traiectoria merge în sens opus. Iar comparația este dură: focarul actual ucide mai multe persoane și mai repede decât orice episod anterior de Ebola, spun datele guvernamentale.
Pierre Akilimali, managerul incidentului pentru răspunsul la Ebola la Institutul Național de Sănătate Publică din Republica Democrată Congo, a descris presiunea din teren astfel:
„Lucrătorii din sănătate lucrează în mijlocul riscurilor de infecție, precum și al riscurilor pentru siguranța lor personală.”
Oficialii locali din sănătate spun că situația de securitate s-a stabilizat și le cer partenerilor să revină. Africa CDC a transmis că echipele ar putea fi redislocate chiar săptămâna viitoare. Până atunci, lipsa de personal, întârzierile din supraveghere și teama din comunități pot eroda și mai mult încrederea în sistemul medical, un lucru greu de reparat mai târziu.
Dr. Désiré Duabo, medic șef pentru zona sanitară, a rezumat cel mai apăsat pericolul imediat:
„Micile stocuri rămase sunt aproape epuizate.”
