Există cazuri în care persoanele aflate într-o relație de cuplu optează pentru a menține o căsnicie fără fericire, iubire și respect, doar în interesul copiilor. Cu toate acestea, această alegere poate avea un impact negativ asupra micuților mai târziu.
Idealul pe care ni-l dorim este acela al unei familii împlinite, unde părinții se înțeleg bine, se iubesc și se respectă reciproc. Totuși, din diverse motive, legătura dintre părinți se poate eroda în timp. Copiii crescuți în astfel de medii instabile suportă povara acestei relații degradate. Ei percep nefericirea și distanța dintre părinți, devenind astfel victime indirecte.
Majoritatea partenerilor ezită să încheie o căsnicie din cauza insecurității financiare, alegând să se „jertfească”. Este evident că micuții vor fi traumatizați de divorț, dar expunerea la dispute constante și la violență este de multe ori mai traumatică.
Dacă partenerii se decid împreună să se separe, trebuie să discute cu copiii, să le explice că despărțirea nu este vina lor. În plus, este esențial ca micuțul să înțeleagă că va beneficia de dragostea părinților săi, indiferent de circumstanțe.
De asemenea, există părinți care aleg să rămână în relații instabile de teama de a fi criticați, dar pot fi criticați și pentru că au ales să persiste în acea relație. În astfel de situații, părintele respectiv trebuie să fie sigur de decizia luată.
Divorțul nu numai că modifică statutul, dar și principiile de funcționare ale relației dintre cei doi foști parteneri. Părinții nu ar trebui să se angajeze într-o competiție pentru a câștiga atenția și dragostea copilului.
La început, se pot ivi situații în care unul dintre părinți încearcă să compenseze absența prin cadouri și indulgență. Acest lucru ar putea fi văzut ca un avantaj pe termen scurt, dar pe termen lung părintele respectiv se va confrunta cu diverse probleme, mai ales în timpul adolescenței copilului.
