Între o gustare luată pe fugă și o masă care chiar te ține, diferența nu pare mare în viața de zi cu zi. Un studiu pe șobolani publicat în revista Nature Communications arată însă o diferență foarte concretă: după o masă nutritivă, intestinul trimite direct către creier un semnal care ajută memoria.
Spre deosebire de șobolanii care au primit băuturi fără calorii, cei care au consumat alimente cu aport caloric, fie grăsimi, fie zahăr, au avut o activitate cerebrală intensă asociată memoriei. Asta i-a dus pe cercetători la ideea că energia din hrană, nu gustul, pornește mecanismul.
Cum funcționează semnalul intestin-creier
Studiul, coordonat de biologul Scott Kanoski, a urmărit traseul acestui semnal: el pleacă din intestin, urcă prin nervul vag și ajunge în zona medială a septului, o regiune care controlează hipocampul, centrul memoriei. Acolo este declanșată eliberarea de acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru memorare. Acetilcolina este deja cunoscută pentru rolul ei în învățare, iar cercetarea leagă direct alimentația de producția sa în zonele creierului care contează când reții sau fixezi informații.
Lucrurile nu se opresc la efectul unei singure mese. Șobolanii hrăniți de tineri cu o dietă occidentală, cu chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb, au avut un sistem de comunicare intestin-creier slăbit. Ei au continuat să aibă dificultăți în testele de memorie chiar și după revenirea la o alimentație sănătoasă.
Cu alte cuvinte, semnalul bun dintre intestin și creier pare să conteze și pe termen lung. Cum relatează Mediafax, cercetătorii au observat că degradarea sistemului bazat pe acetilcolină este una dintre primele modificări observate în boala Alzheimer.
Alimentația susține concentrarea pe termen lung
Dacă te gândești la alimentație doar în cheia siluetei sau a energiei de moment, studiul mai adaugă ceva pe listă: memoria. O masă nutritivă activează un circuit clar între intestin și creier, în timp ce o alimentație bogată în grăsimi și zahăr poate slăbi acest circuit în timp.
Asta nu se traduce într-o regulă rigidă, nici într-o vină de pus pe o zi mai haotică. Dar arată de ce merită să te uiți la mesele tale și prin lentila concentrării, nu doar a sațietății. Mai ales că efectele negative observate după o dietă nesănătoasă au continuat și după schimbarea alimentației.
Autorii subliniază însă un lucru important: studiul a fost realizat exclusiv pe șobolani masculi, așa că rezultatele nu pot fi extrapolate automat la oameni. Descoperirea poate ajuta mai departe la dezvoltarea unor terapii bazate pe stimularea nervului vag, metodă deja utilizată pentru epilepsie și depresie.
