Ceața mentală poate apărea în perimenopauză. Când dificultățile de memorie cer un consult

Publicat: 10 octombrie 2026, 02:17Actualizat: 10 octombrie 2026, 02:17

Femeile aflate în tranziția către menopauză pot avea dificultăți de atenție, memorie și concentrare care le afectează munca, relațiile sociale și încrederea în sine. Ceața mentală poate apărea însă și după nopți cu somn insuficient, în perioade de stres sau după o infecție. Un episod trecător nu înseamnă automat demență; simptomele care persistă ori se agravează merită evaluate medical.

„Definirea ceții mentale este dificilă din cauza lipsei unei definiții unice, universal acceptate”, a declarat Dr Jillian Teo, psiholog senior la NNI.

Dr Teo descrie un grup de simptome care se suprapun și afectează gândirea, energia și dispoziția: concentrarea dificilă, procesarea mai lentă a informațiilor, oboseala mentală, confuzia sau senzația că informațiile sunt prea multe pentru a le putea gestiona.

Dr Huang Wan Ping, psiholog principal senior la Raffles HealthyLongevity, adaugă manifestări mai puțin evidente: iritabilitate, toleranță redusă la mai multe sarcini simultane, greșeli cotidiene mai frecvente și mai mult timp necesar pentru activități familiare. Uneori, dificultatea se vede în nevoia de a reciti același paragraf pentru a-l înțelege.

Despre legătura cu tranziția hormonală, Dr Teo a precizat: „La femeile aflate în perimenopauză, scăderea nivelului de estrogen poate contribui semnificativ la experiențele de ceață mentală.”

Estrogenul susține folosirea glucozei de către creier, funcționarea conexiunilor dintre celulele nervoase și echilibrul neurotransmițătorilor, substanțele prin care acestea comunică. Când nivelul hormonului scade, explică psihologul, creierul poate utiliza glucoza mai puțin eficient, inclusiv în hipocamp și în cortexul prefrontal, regiuni implicate în memorie, atenție și organizarea acțiunilor.

Dificultățile cognitive din această perioadă se stabilizează adesea după menopauză, potrivit Dr Teo. Unele femei continuă totuși să observe probleme de memorie, atenție și viteză de procesare; asemenea dificultăți sunt raportate mai frecvent după menopauză decât înaintea ei.

Somnul are, la rândul său, un rol în funcționarea de zi cu zi. „Somnul este un factor deosebit de important și uneori subestimat”, a declarat Dr Huang Wan Ping pentru Channelnewsasia. Lipsa odihnei poate afecta atenția, memoria de lucru, adică păstrarea temporară a informațiilor necesare unei sarcini, controlul impulsurilor și capacitatea de a adapta gândirea.

Dr Teo enumeră mai multe cauze posibile ale ceții mentale:

Infecțiile și inflamația.
Deficitele nutritive, inclusiv lipsa vitaminei B12 sau a fierului.
Schimbările hormonale din perimenopauză și menopauză, precum și problemele tiroidiene.
Modificările unor substanțe cerebrale implicate în atenție și vigilență, precum acetilcolina, dopamina și noradrenalina.
Somnul insuficient sau întrerupt, inclusiv dereglările provocate de schimbarea fusului orar.
Stresul.
Valorile prea mari sau prea mici ale glicemiei, adică ale zahărului din sânge.
Epuizarea fizică și oboseala.
Consumul de alcool.
Traumatismele cerebrale.
Abuzul de substanțe.

Dr Huang explică de ce o informație cunoscută poate deveni greu de accesat. Cortexul prefrontal, aflat în partea din față a creierului, și rețeaua frontoparietală, implicată în controlul gândirii, ajută la menținerea atenției, prelucrarea informațiilor și ignorarea distragerilor. Oboseala, boala, stresul fiziologic sau privarea de somn pot reduce eficiența acestor sisteme. Cunoștințele pot rămâne intacte, dar accesarea lor cere mai mult timp și efort.

Potrivit psihologului, experiențele de ceață mentală nu au o singură explicație biologică, un singur neurotransmițător sau o singură regiune cerebrală responsabilă. Gândirea clară depinde de colaborarea mai multor sisteme ale creierului.

Durata, frecvența și intensitatea diferă în funcție de persoană și de cauză. Simptomele legate de lipsa somnului se pot ameliora după odihnă, iar cele asociate stresului pot fluctua pe parcursul unor zile sau săptămâni. În COVID-19 de lungă durată, dificultățile cognitive pot persista luni sau mai mult, spune Dr Huang. Solicitarea mentală, oboseala și boala pot influența și ele evoluția.

Cercetările despre infecții includ și dengue. Într-un studiu din 2024, cercetători de la Nanyang Technological University au identificat un risc de tulburări cognitive sau de memorie crescut cu 213% la persoane care contractaseră infecția. Analiza a folosit rezultate ale testelor și dosare de decontare medicală pentru 11.707 rezidenți din Singapore care avuseseră dengue între iulie 2021 și octombrie 2022.

O cercetare începută în 2019, înaintea pandemiei, a urmărit până la un an 209 pacienți cu infecții virale acute, dintre care 48 aveau dengue. Studiul a fost realizat de Dr Shirin Kalimuddin, consultant senior în Departamentul de Boli Infecțioase al Singapore General Hospital.

În lucrarea publicată în 2022, aceasta a consemnat că 95,8% dintre pacienții cu dengue, comparativ cu 94% dintre cei cu alte infecții respiratorii virale acute, au avut cel puțin un simptom în prima săptămână de la includere: oboseală, somnolență accentuată, durere de cap, dificultăți de concentrare sau de memorie. Procentele descriu prezența acestor simptome în prima săptămână, nu persistența lor timp de un an.

Dr Nicole Keong, consultant senior și neurochirurg în Departamentul de Neurochirurgie al NNI, explică faptul că simptomele neurologice persistente pot apărea și după dengue. Acestea pot implica memoria, concentrarea, viteza gândirii, oboseala, echilibrul și modificarea sau pierderea mirosului, cu efecte de durată asupra activităților zilnice și calității vieții. Potrivit Dr Keong, mecanismul prin care dengue ar provoca ceață mentală este încă necunoscut și nu este clar cât durează ceața mentală și simptomele asociate.

Echipa sa recrutează pacienți cu dengue pentru studiul NEURON3, dedicat neurodegenerării și suprapunerii riscurilor analizate prin imagistica sistemului nervos. Cercetătorii au observat modificări ale tiparelor cerebrale la pacienți aflați în stadiul cronic, însă rezultatele sunt încă prea timpurii pentru interpretare. Cercetarea urmărește să clarifice răspunsul și recuperarea creierului după infecții și leziuni.

Strategiile zilnice pot reduce solicitarea atenției și memoriei

Sarah Zheng, consilier la 365 Cancer Prevention Society, recomandă să adaptezi ritmul sarcinilor la dificultatea pe care o întâmpini. Dr Teo și Dr Huang propun, la rândul lor, instrumente care reduc cantitatea de informație pe care trebuie să o păstrezi în minte.

Când îți este greu să te concentrezi: lucrează la o singură sarcină. Împarte activitățile mari în pași mai mici și acordă timp fiecăruia, recomandă Zheng. Dr Huang sugerează să închizi filele inutile din browser și să oprești notificările.
Când uiți informații: acordă-le atenție chiar în momentul în care le primești. Dr Huang explică faptul că răspunsul la mesaje în timpul unei ședințe, în timp ce te gândești și la următoarea întâlnire, poate împiedica înregistrarea informației în memorie.
Când procesezi mai lent: lasă-ți timp pentru a înțelege și a răspunde, evită graba la deciziile importante și notează informațiile necesare, spune Zheng. Dr Teo recomandă calendare, aplicații de mementouri și liste de verificare. Pentru învățare pot ajuta acronimele, poveștile, rimele, vizualizarea și împărțirea informației în fragmente mai mici.
Când nu găsești un cuvânt: acordă-ți timp fără să intri în panică. Poți descrie ideea, reformula sau reveni ulterior la cuvânt, sugerează Dr Teo. Stresul poate îngreuna suplimentar găsirea lui.

Folosirea acestor instrumente este o strategie compensatorie, explică Dr Huang: adaptezi mediul pentru a reduce efortul mental. În recuperarea neuropsihologică, astfel de soluții ajută la gestionarea dificultăților cognitive.

Mișcarea regulată poate susține concentrarea, energia și coordonarea, fără să elimine neapărat imediat ceața mentală, spune Choo Kai Bing, fizioterapeut senior la 365 Cancer Prevention Society. El propune activități care solicită simultan gândirea și mișcarea: dansul cere memorarea secvențelor și coordonarea pașilor, iar pickleballul, urmărirea mingii și reacții rapide. Ambele antrenează legătura dintre informația procesată de creier și răspunsul corpului.

În privința alimentației, Dr Teo precizează că niciun aliment anume nu s-a dovedit capabil să prevină sau să elimine ceața mentală. Ea recomandă o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți, cu fibre, acizi grași omega-3, antioxidanți și alimente cât mai puțin procesate. Potrivit psihologului, aceasta susține reducerea inflamației din sistemul nervos și comunicarea bidirecțională dintre creier și tubul digestiv, numită axa intestin-creier.

Pentru oboseala mentală din timpul programului, mai ales după-amiaza, Sebastian Liew, naturopat la Leaf To Life, propune o pauză de la birou și aplicarea apei răcoroase pe antebrațe, de la coate în jos, și pe ceafă. Recomandarea sa este să îndepărtezi doar excesul de apă, fără uscarea cu prosopul. Ca gustare, el preferă un măr în locul biscuiților și dulciurilor bogate în zahăr, pentru un control mai bun al glicemiei.

Dacă o sarcină târzie te ține în fața ecranului, același naturopat sugerează după lucru un duș răcoros pe partea inferioară a corpului, îndepărtând doar surplusul de apă. Acestea sunt sugestiile sale pentru gestionarea oboselii și relaxare.

Pentru pregătirea de somn, Liew descrie respirația diafragmatică, în care abdomenul se ridică la inspirație și coboară la expirație. Exercițiul începe așezată confortabil în pat, cu spatele drept și ochii închiși: inspiri numărând până la patru și expiri lent numărând până la opt.

Dacă apare o amintire stresantă, recomandarea lui este să recunoști emoția fără să o negi sau să o reprimi. În timpul respirației, poți evoca o persoană, un loc sau un lucru asociat cu recunoștința ori afecțiunea, sau momente de creativitate, râs și bucurie. El propune păstrarea acelei stări pentru cel puțin două minute, cu atenția la senzație, nu la analiza ei.

Diferența dintre o dificultate fluctuantă și una care se agravează contează la evaluare. Dr Huang explică faptul că persoanele cu ceață mentală sunt adesea conștiente de problemele lor, iar performanța se schimbă odată cu somnul, stresul sau oboseala. Ea precizează că nu s-a stabilit că ceața mentală în sine ar cauza demență. Dr Teo arată că riscul de demență depinde de mai mulți factori: vârsta, sănătatea cardiovasculară și metabolică, genetica, stilul de viață și afecțiunile cerebrale existente.

Dr Teo recomandă atenție la dificultăți importante de limbaj sau de găsire a cuvintelor, schimbări de personalitate ori comportament, scăderea capacității de a gestiona activitățile zilnice și antecedente familiale de demență cu debut precoce. Demența apărută la 40 sau 50 de ani poate avea manifestări atipice, care se agravează în luni sau ani, în ciuda măsurilor de gestionare.

Pentru ceața mentală persistentă, Dr Huang recomandă o evaluare medicală care să identifice cauza și să permită tratarea ei.