Publicat: Actualizat:

Insomnia cronică nu apare în această analiză ca un simplu disconfort de noapte. O amplă analiză a mai multor studii, cuprinzând peste 1,3 milioane de participanți, arată că insomnia este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, spitalizare, demență și comportament suicidar, dar specialiștii subliniază că aceste creșteri de risc sunt modeste și că afecțiunea poate fi tratată.

Studiul a fost publicat în jurnalul Sleep Medicine Reviews la data de 7 septembrie. Cercetătorii au analizat date provenind din mai multe studii, implicând peste 1,3 milioane de participanți, iar rezultatele au arătat că persoanele cu insomnie au înregistrat un risc cu 26% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral și o probabilitate cu 28% mai mare de a fi spitalizate pentru orice motiv de internare.

Analiza a mai legat insomnia de demență, depresie și comportament suicidar. În același timp, participanții cu insomnie din studiile incluse nu au prezentat un risc mai mare de deces.

Insomnia ocazională nu este același lucru cu forma cronică

Nu orice perioadă de somn prost intră în aceeași categorie. Insomnia acută se manifestă pe perioade scurte și poate fi declanșată de stres, boli, durere, medicamente noi sau schimbări hormonale.

Insomnia devine cronică atunci când durează de trei luni sau mai mult, apare de cel puțin trei zile pe săptămână și provoacă disfuncționalități pe timpul zilei. Aici intră partea importantă pentru viața de zi cu zi: nu doar că dormi prost, ci simți că problema se mută și în cum funcționezi a doua zi.

Alexandria Muench, profesor asistent clinic de psihiatrie la Universitatea din Pennsylvania, a explicat pentru Newsweek: „Un factor de stres poate declanșa insomnia acută, dar există comportamente specifice care mențin insomnia cronică, precum petrecerea unui timp suplimentar în pat, îngrijorarea în pat și/sau încercarea de a forța somnul stând treaz”.

Orfeu Buxton, profesor de sănătate biocomportamentală la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a completat că „Susceptibilitatea genetică interacționează cu factori precipitanți de mediu și contextuali, precum stresul la locul de muncă, războiul sau alte circumstanțe dificile, incluzând factori de perpetuare, cum ar fi învățarea asocierii patului și a dormitorului cu lipsa somnului”.

Tot el a adăugat că „Comportamentele care prezintă un risc pentru sănătate pot, de asemenea, să perpetueze insomnia cronică”.

Legătura există în date, dar studiul nu spune că insomnia provoacă direct aceste probleme

Asta este limita care contează cel mai mult. Analiza arată o asociere, nu o dovadă că insomnia a cauzat direct AVC-ul, demența sau internările.

În cazul legăturii cu accidentul vascular cerebral, una dintre explicațiile discutate este hipertensiunea arterială. Alexandria Muench a explicat pentru Newsweek: „Persoanele cu insomnie au o probabilitate mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială, dar acest lucru se poate datora faptului că insomnia și hipertensiunea împart adesea aceiași factori de risc, cum ar fi stresul și factorii legați de stilul de viață. Hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru AVC pentru care oamenii pot solicita tratament”.

Pentru demență, una dintre teoriile luate în calcul este că, în timpul somnului, creierul curăță proteinele reziduale, inclusiv pe cele asociate cu boala Alzheimer, iar lipsa somnului poate îngreuna acest proces. În această privință, Muench a spus: „[În timpul somnului, creierul] pare să elimine proteinele reziduale, inclusiv proteinele asociate cu boala Alzheimer. Un somn de proastă calitate poate face ca acest proces de curățare să funcționeze mai puțin bine, totuși acest domeniu de cercetare este în continuă dezvoltare și ar trebui interpretat cu precauție”.

Când vine vorba despre sănătatea mintală, legătura pare să meargă în ambele sensuri: somnul influențează starea emoțională, iar starea emoțională influențează somnul. Muench a explicat: „Un somn de proastă calitate poate face mai dificilă gestionarea emoțiilor și rezolvarea problemelor. Faptul de a sta treaz noaptea poate exacerba, de asemenea, îngrijorarea, crescând astfel riscul de comportamente impulsive, cum ar fi autovătămarea”.

La capitolul internări, aceeași specialistă a spus că „[Insomnia ar putea fi un semn că] sănătatea generală a unei persoane este deja sub presiune, mai degrabă decât o cauză directă a spitalizărilor”.

Tot ea a subliniat clar limita principală a acestor rezultate: „Studiile de acest gen nu pot dovedi că insomnia a cauzat vreuna dintre aceste probleme de sănătate”. În plus, în unele dintre studiile analizate, asocierea dintre insomnie și problemele de sănătate menționate s-a slăbit sau a dispărut după ce cercetătorii au luat în calcul folosirea medicamentelor pentru somn.

Mesajul util rămâne simplu: insomnia cronică merită tratată

Rezultatele nu sunt prezentate de specialiști ca un motiv de panică. Orfeu Buxton a spus: „Insomnia nu ar trebui să fie ignorată ca fiind doar o urmare a îmbătrânirii sau doar un fapt al vieții, deoarece poate fi tratată. Un prim pas este prioritizarea somnului și a obiceiurilor în general sănătoase (exerciții fizice, dietă sănătoasă și gestionarea stresului), deoarece toate acestea susțin un somn mai bun”.

Alexandria Muench a rezumat astfel concluzia practică: „Creșterile de risc descoperite în această analiză au fost modeste. Cea mai utilă concluzie este că insomnia cronică este o afecțiune tratabilă. Dacă vă confruntați cu probleme, există ajutor prin tratamente eficiente precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie și, în unele cazuri, medicamente pentru somn”.

Pe scurt, recomandările menționate de specialiști pentru combaterea insomniei includ:

  • terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, adică o formă de terapie care lucrează pe obiceiurile și gândurile care întrețin lipsa somnului;
  • medicamente pentru somn, în anumite cazuri;
  • o oră fixă de trezire în fiecare zi, inclusiv în weekend;
  • mersul la culcare când apare somnolența, nu doar pentru că s-a făcut o anumită oră;
  • evitarea somnului de prânz mai lung de 30 de minute și evitarea lui după ora 15:00.

Citește și:

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de aniRevista IoanaVaccinul antigripal este deja în farmacii. Protecția apare după două săptămâniFinanciarulLa cât ajung ratele cu ROBOR și IRCC pe 14 octombrie 2026. Un credit de 300.000 de lei are rata calculată de 2.112 leiNews24Avioane Craiova a primit peste 98 de milioane de lei în avans pentru aeronave care nu au fost predate la termenDolce SportSheikh Mansour riscă să fie considerat inapt pentru a rămâne proprietarul Manchester CityGetPonyCum se obține programarea la proba practică auto și ce trebuie verificat înainte de depunerea dosarului