Medicul de familie, poarta de intrare către gratuitate
Mii de români cred că pot merge direct la laborator pentru un set de analize gratuite oferite de stat. Realitatea din 2026 este însă alta: fără o vizită la medicul de familie și un bilet de trimitere specific pentru prevenție, gratuitatea rămâne doar pe hârtie. Programul gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost extins pentru a include și persoanele neasigurate, dar menține o regulă de aur: medicul de familie este punctul central al sistemului. El este singurul care poate evalua riscurile și elibera documentul necesar.
Ideea programului este simplă: verificarea sănătății înainte să apară simptomele. Aceste analize nu sunt pentru monitorizarea bolilor cronice deja diagnosticate, ci pentru a depista din timp riscuri majore. Oricine este înscris pe lista unui medic de familie, indiferent dacă plătește sau nu contribuția la sănătate (CASS), poate beneficia de acest pachet. Primul pas este, Deci, programarea la o „consultație de prevenție conform vârstei”. Medicul este obligat prin contractul-cadru să ofere această evaluare și să elibereze trimiterea corespunzătoare.
Lista completă a analizelor gratuite, în funcție de vârstă
Pachetul de prevenție nu înseamnă acces nelimitat la orice investigație, ci o listă de analize bine alese, efectuate la intervale clare. Structura este gândită pentru a acoperi riscurile specifice fiecărei etape a vieții.
Pentru adulții de peste 40 de ani, controlul devine anual și este cel mai cuprinzător. Pachetul include investigații esențiale pentru a evalua starea generală de sănătate:
- Hemoleucogramă completă
- VSH (Viteza de Sedimentare a Hematiilor)
- Glicemie
- Colesterol seric total
- Trigliceride serice
- Creatinină serică
- TGO (transaminaza glutamică oxaloacetică)
- TGP (transaminaza glutamic-piruvică)
- Determinarea riscului cardiovascular
În plus, pentru femei, pachetul de după 40 de ani include screening pentru cancerul mamar prin mamografie sau ecografie mamară. Pentru bărbați, prevenția oncologică vizează cancerul de prostată prin testul PSA (Antigenul Specific Prostatic), recomandat celor trecuți de 50 de ani.
Persoanele tinere, asimptomatice, sub 40 de ani, au dreptul la o consultație de prevenție o dată la trei ani. Pachetul pentru această categorie de vârstă este mai restrâns, dar acoperă analizele de bază pentru depistarea riscurilor metabolice.
Programul acoperă și copiii și adolescenții. Cei cu vârste între 2 și 5 ani pot beneficia de analize pentru depistarea anemiei și rahitismului. Pentru copiii între 6 și 17 ani, în special cei cu un indice de masă corporală ridicat sau cu istoric familial de boli cardiovasculare, statul oferă gratuit analize pentru profilul lipidic (colesterol, trigliceride) și glicemie.
Realitatea din teren: România, codașa Europei la prevenție
Deși programul de prevenție există pe hârtie, cifrele arată o realitate sumbră. România încheia anul 2025 pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul screening, conform datelor Eurostat citate de Federația Asociației Bolnavilor de Cancer (FABC). Doar 6,2% dintre femeile eligibile se testează pentru cancerul de col uterin, cea mai mică rată din Europa. Mai puțin de 10% participă la screeningul pentru cancer mamar și doar 3% fac teste pentru depistarea cancerului colorectal.
Problema este accentuată de diferențele uriașe dintre urban și rural. Aproximativ 45% dintre români trăiesc în zone unde serviciile medicale sunt rare sau inexistente. Pentru aceștia, inițiative precum caravanele medicale rămân, de multe ori, singurul contact cu prevenția.
„După 12 ani de caravane, vedem același lucru: oamenii vor prevenție, dar prevenția nu ajunge la ei. În 2025, România nu are încă programe naționale funcționale de screening, iar comunitățile rurale depind în continuare de eforturi independente”, afirma Cezar Irimia, președintele FABC.
Datele colectate de caravana „Nu am făcut destul” confirmă dezastrul: 62% dintre femeile participante nu făcuseră niciodată o ecografie mamară sau o mamografie, iar 93% dintre persoanele de peste 50 de ani nu au efectuat niciodată testul FIT pentru cancer colorectal. Cauzele nu țin de lipsa de interes, ci de accesul dificil, distanțe, costuri și lipsa specialiștilor sau a aparaturii din spitalele locale.
Capcana plafonului lunar
Chiar și pentru pacienții care obțin biletul de trimitere, drumul nu este întotdeauna simplu. Laboratoarele și clinicile care au contract cu CNAS funcționează pe baza unui buget lunar, cunoscut drept „plafon”. Odată ce acest buget este epuizat, de obicei în primele zile ale lunii, furnizorul nu mai poate deconta servicii gratuite. Asta se traduce în liste de așteptare sau amânarea recoltării pentru luna următoare.
CNAS a comunicat că anumite categorii de servicii paraclinice se decontează peste valoarea de contract, încercând să fluidizeze accesul. În practică, însă, mulți pacienți se lovesc de același răspuns: „Reveniți luna viitoare, s-a terminat plafonul”.
Programul de analize gratuite este un instrument valoros de sănătate publică, menit să reducă povara bolilor grave prin depistare timpurie. Este un pas înainte, dar nu o soluție magică. Fără rezolvarea problemelor de acces din mediul rural și fără o finanțare care să elimine blocajul plafonului lunar, pentru o parte semnificativă a populației, prevenția finanțată de stat riscă să rămână un lux.
