Te-ai trezit vreodată cu un mesaj complet nepotrivit în inboxul tău de pe Instagram sau Facebook? Nu ești singura. Spațiul virtual a devenit un teren minat pentru foarte multe dintre noi. Violența online și imaginile trucate de tip deepfake au ajuns la un nivel alarmant, iar consecințele depășesc cu mult granițele ecranului telefonului.
Un fenomen scapat de sub control
Numerele scot la iveală o realitate pe care multe o trăim în tăcere. Peste un sfert dintre femei au primit mesaje cu tentă sexuală nedorite sau imagini intime, o practică cunoscută sub numele de cyberflashing. Iar aplicațiile de inteligență artificială generativă sunt folosite acum pentru a ținti femeile în moduri de-a dreptul înfricoșătoare. Aceste programe pot dezbrăca virtual femeile și fetele fără consimțământul lor. Ba chiar pot simula agresiuni sexuale, un fenomen denumit viol virtual asistat de inteligența artificială.
Cifrele vorbesc de la sine.
Raportul intitulat Punctul de cotitură, publicat de UN Women împreună cu cercetătorii de la City St George’s (Universitatea din Londra), a analizat răspunsurile a 641 de femei din 119 țări. Studiul respectiv (realizat între august și noiembrie 2025) arată clar gravitatea situației. Mai exact, 27 la sută dintre respondente au primit imagini intime nedorite, aluzii sexuale sau mesaje textuale cu caracter sexual neconsensual. Numai că lucrurile nu se opresc aici. Aproximativ 12 la sută au avut imagini personale partajate fără acordul lor, inclusiv fotografii cu caracter intim. Și încă 6 la sută au declarat că au fost supuse unor materiale deepfake sau unor imagini și videoclipuri manipulate.
Impactul real asupra vietii tale
V-ați gândit vreodată cât de mult vă poate afecta un simplu mesaj primit de la un necunoscut? Aceste atacuri, adesea deliberate și coordonate, au consecințe alarmante asupra sănătății mintale a celor care le primesc. Aproximativ 24 la sută dintre femeile chestionate au experimentat anxietate și depresie în urma violenței online. Iar 13 la sută au raportat că au fost diagnosticate cu tulburare de stres post-traumatic, cunoscută ca PTSD.
Într-o analiză detaliată publicată recent de Independent, se arată că aproape una din cinci femei, adică 19 la sută, a declarat că se autocenzurează la locul de muncă din cauza violenței online. Alte 41 la sută au spus că s-au autocenzurat pe rețelele sociale pentru a evita să fie abuzate. O jurnalistă a detaliat rezultatele sondajului său și a mărturisit că a fost „incapabilă să facă față” situației. Ea a demisionat din funcție în decembrie 2023 exact din cauza violenței online.
„Acum stau acasă, concentrată exclusiv pe restabilirea sănătății mele mintale. Această retragere necesară a cauzat probleme financiare severe”, a explicat ea, adăugând că totul este rezultatul faptului că a fost „forțată la tăcere în afara muncii.”
Dar această problemă nu există doar pe hârtie sau în alte țări. Când o româncă primește poze nesolicitate pe rețelele de socializare sau este hărțuită în comentarii, anxietatea se resimte direct a doua zi la birou, fie că lucrează într-o corporație din București sau la o firmă din Timișoara. Multe aleg să își închidă conturile sau să nu mai posteze deloc, doar pentru a-și proteja liniștea.
Cand autoritatile ridica din umeri
Să fim serioși, de câte ori nu am auzit sfatul de a ignora pur și simplu agresorii de pe internet? Lea Hellmueller, profesor asociat de jurnalism la City St George’s, a discutat despre această problemă globală.
„Efectul înfiorător al violenței online împinge femeile în afara vieții publice”, a declarat ea.
„Forțele de ordine externalizează responsabilitatea protecției către supraviețuitoare, spunându-le femeilor să se retragă de pe rețelele sociale, să evite să vorbească public despre probleme controversate, să treacă în roluri mai puțin vizibile la locul de muncă sau să își ia concediu de la carierele lor.”
Acest tip de abordare lasă victimele singure în fața pericolului. Lea Hellmueller a continuat explicația.
„Acest lucru arată că tehnicile de evitare, autocenzura sau renunțarea, sunt încă mult mai probabil să fie folosite de femei în locul tehnicilor de rezistență, cum ar fi raportarea atacurilor online la poliție.”
Doar 25 la sută dintre respondente au raportat la poliție incidentele de violență online. Pe bune, doar un sfert au cerut ajutor oficial. Dintre acestea, 15 la sută au luat măsuri legale, iar numai 10 la sută au spus că au fost aduse cu succes acuzații împotriva abuzatorilor lor.
Legile incep sa se schimbe
Unele guverne încep să ia măsuri stricte împotriva acestor abuzuri digitale. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a oferit o perspectivă fermă asupra situației.
„Abuzul online josnic și misogin nu are ce căuta în Marea Britanie, motiv pentru care am transformat crearea de imagini intime deepfake fără consimțământ într-o infracțiune”, a precizat oficialul.
„Interzicem instrumentele de inteligență artificială care generează imagini sexuale deepfake ale persoanelor fără consimțământ, dezvoltatorii și furnizorii riscând până la trei ani de închisoare. Forțăm platformele să elimine imaginile intime neconsensuale în termen de 48 de ore și tragem la răspundere personală șefii din domeniul tehnologiei dacă nu respectă deciziile Ofcom.”
Măsurile merg chiar mai departe pentru a asigura un spațiu sigur.
„Am făcut din cyberflashing o infracțiune prioritară în temeiul Legii privind siguranța online, ceea ce înseamnă că platformele trebuie să abordeze proactiv aceste imagini înainte ca ele să ajungă la femei. Vom continua să acționăm până când lumea online va proteja femeile de abuz și exploatare”, a subliniat reprezentantul guvernului.
O lege dură poate schimba regulile jocului, dar până atunci, protejarea spațiului tău mental rămâne o luptă purtată zilnic, de multe ori în spatele ușilor închise.
