Consumul de alcool poate lăsa urme măsurabile chiar și la adulți tineri și sănătoși. Un studiu publicat în 2026 a găsit modificări în biomarkeri asociați bolilor cronice, inclusiv la persoane cu vârsta medie de 25 de ani, potrivit Medical Xpress.
Spre deosebire de studiile mari și de lungă durată menționate de autori, care au legat și cantități mici de alcool de un risc mai mare pentru mai multe boli cronice, această cercetare a urmărit ce se vede în organism și prin ce mecanisme ar putea apărea această asociere.
Cercetătorii au analizat probe de sânge recoltate înainte și după ce adulți sănătoși au consumat cantități mici sau moderate de alcool ori un placebo. Participanții aveau o vârstă medie de 25 de ani, iar jumătate erau identificați drept consumatori ușori și jumătate drept consumatori mari.
Schimbările biologice nu au fost legate doar de ce au băut participanții în ziua testului. Ele au fost asociate și cu istoricul lor de consum de alcool, adică felul în care obișnuiau să bea înainte de experiment.
La participanții cu un istoric de consum mare de alcool, cercetătorii au găsit niveluri mai ridicate de adiponectină, angiogenină, ICAM-1, LCN2 și sRAGE. Aceste proteine sunt implicate în reglarea insulinei, inflamație și funcționarea vaselor de sânge.
Dereglarea lor poate contribui la boli cronice precum diabetul, demența, bolile de inimă și cancerul. Studiul nu arată însă că alcoolul a provocat direct aceste boli, ci că a identificat biomarkeri asociați cu ele.
Doza consumată în ziua testului a modificat nivelul sRAGE
Și episodul de consum din ziua testului a contat. Pentru proteina proinflamatorie sRAGE, efectul a depins de doză: nivelul a crescut după o doză moderată și a scăzut după o doză mică.
Nivelurile modificate ale sRAGE sunt întâlnite la persoane cu diabet, artere rigidizate și alte afecțiuni inflamatorii cronice. Rezultatul arată o modificare biologică relevantă, nu apariția uneia dintre aceste boli.
Studiul nu stabilește că biomarkerii provoacă direct boli cronice
În acest studiu trebuie separate două lucruri. Unul ține de istoricul de consum, unde au apărut diferențe între consumatorii ușori și cei mari. Celălalt ține de doza băută în ziua testului, unde s-a modificat sRAGE.
Cercetarea a fost realizată de Mollie A. Monnig și colegii săi și a apărut în revista Alcohol: Clinical and Experimental Research, sub titlul Effects of Acute Low- and Moderate-Dose Alcohol on Chronic Disease-Related Biomarkers in Healthy Light and Heavy Drinkers.
Autorii recomandă ca studiile viitoare să includă un grup mai mare și mai divers de participanți, mai mulți biomarkeri, neuroimagistică, profilare multiomică și urmărire pe termen mai lung.
Citește și:
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului
Revista IoanaOuăle cu etichetă ecologică nu garantează mai mulți nutrienți. Ce verifici pe ambalaj
FinanciarulCum se formează venitul unui director școlar în 2026. Un exemplu de salarizare indică aproximativ 9.306 lei net
News24Spitalele și primăriile riscă să rămână fără bani până la sfârșitul anului din cauza blocajului politic
Dolce SportRomânia pierde calificarea la Mondialul feminin de volei din 2027 pentru 1,87 puncte
GetPonyCum se folosește rezerva la Dacia Duster 4×4 pentru a reduce riscul de solicitare a transmisiei
