Doar 37% dintre femeile participante la un sondaj spun că înțeleg bine simptomele menopauzei, iar 25% consideră că își cunosc opțiunile de tratament. Schimbările de somn, concentrare sau ciclu menstrual pot apărea înainte de ultima menstruație, iar discuția despre îngrijire poate începe încă din această perioadă.

Rezultatele provin din Gallup-Pivotal Women’s Health Survey, relatat de Prevention. Dintre femeile care au trecut prin menopauză, 40% spun că aceasta le-a afectat negativ munca sau viața.

„Ce mi-a rămas în minte este cât de des femeile trebuie să treacă printr-o problemă de sănătate înainte ca cineva să le ajute să o înțeleagă”, a declarat pentru Prevention Asima Ahmad, medic obstetrician-ginecolog și endocrinolog reproductiv, cofondatoare și director medical al Carrot Fertility.

Medicul descrie femei care încep să doarmă prost, observă schimbări ale menstruației ori se concentrează mai greu, fără să fi fost pregătite pentru această tranziție sau informate despre tratamentele care le-ar putea ajuta. Potrivit sondajului, 37% află ce presupune menopauza abia când apar propriile simptome.

Ahmad precizează că numai 5% dintre femeile de 18-34 de ani și 27% dintre cele de 35-44 de ani discutaseră vreodată despre menopauză cu un cadru medical. Perimenopauza, perioada de tranziție care precedă menopauza, poate începe deja în a doua grupă de vârstă.

Potrivit medicului, această tranziție începe cel mai frecvent după 40 de ani, uneori mai devreme, și poate dura între 7 și 14 ani. Multe dintre manifestările numite în mod obișnuit simptome de menopauză apar, de fapt, în perimenopauză. Menopauza naturală se confirmă după 12 luni consecutive fără menstruație, atunci când nu există altă explicație.

Vârsta singură nu justifică respingerea simptomelor, subliniază Ahmad. La o femeie sub 40 de ani, schimbările menstruale și manifestările asemănătoare celor de menopauză merită o evaluare atentă.

Nici o singură analiză de sânge nu poate stabili perimenopauza, explică medicul. Hormonii fluctuează atât de mult în această perioadă, încât rezultatele pot părea normale chiar într-o zi în care te simți rău. Evaluarea se bazează în mare parte pe simptome și pe felul în care se modifică ciclul menstrual.

Schimbările de somn și durerile merită discutate chiar dacă menstruația continuă

Bufeurile și transpirațiile nocturne sunt manifestările despre care se vorbește cel mai des. Ahmad atrage atenția și asupra celor pe care le poți recunoaște mai greu ca fiind legate de tranziția hormonală, mai ales când menstruațiile sunt încă regulate.

Medicul recomandă să aduci în discuția de la consultație și următoarele schimbări:

  • Tulburările de somn. Pot însemna dificultăți la adormire, dar și treziri repetate în timpul nopții, urmate de dificultatea de a adormi din nou.
  • Dificultățile de concentrare, numite uneori ceață mentală. Poți găsi mai greu cuvintele sau poți avea probleme cu sarcini de serviciu pe care înainte le făceai ușor.
  • Durerile musculare și articulare. O analiză sistematică din 2026, invocată de Ahmad, a estimat că acestea afectau 57% dintre femeile aflate în perimenopauză și 59% dintre cele aflate în postmenopauză, față de 40% dintre femeile aflate în premenopauză.
  • Uscăciunea ori senzația de arsură vaginală și durerea la contact sexual. Scăderea estrogenului poate modifica țesutul vaginal, uscăciunea fiind una dintre manifestările frecvente. Ahmad subliniază că simptomele despre care femeilor le este greu să vorbească pot fi și dintre cele pentru care există ajutor.
  • Nevoia urgentă de a urina și infecțiile urinare frecvente. Scăderea estrogenului poate favoriza infecțiile. Potrivit medicului, tratarea lor repetată trebuie însoțită de evaluarea eventualei contribuții a schimbărilor hormonale și ale țesuturilor, pentru a evita tratarea unei alte probleme decât cea reală.

În privința durerilor musculare și articulare, Ahmad precizează: „Asta nu înseamnă că fiecare durere este cauzată de hormoni, dar înseamnă că ar trebui să luăm în considerare tranziția către perimenopauză/menopauză când evaluăm aceste probleme”.

Alte schimbări pe care le menționează sunt palpitațiile, agravarea migrenelor, pielea uscată sau cu mâncărimi și subțierea părului. Menstruațiile pot veni la intervale mai scurte, mai lungi sau pot deveni mai abundente.

Sângerarea abundentă și palpitațiile apărute recent necesită însă o evaluare amănunțită, avertizează medicul. Ele nu trebuie atribuite automat perimenopauzei. Nici celelalte manifestări nu confirmă singure o cauză hormonală: evaluarea urmărește ce s-a schimbat, cum se leagă simptomele și ce alte cauze le-ar putea explica.

La consultație, recomandarea lui Ahmad este să descrii ceea ce îți afectează viața, fără să trebuiască să decizi singură ce simptom ține de menopauză. Tot ea spune că nu este nevoie să aștepți încetarea menstruației sau perturbarea întregii zile pentru a discuta despre tratament.

Opțiunile prezentate de medic au indicații diferite și se aleg în funcție de simptome și de istoricul medical:

  • Terapia hormonală. Estrogenul poate fi prescris sub formă de plasture, gel, spray sau comprimat, adesea împreună cu progesteron. Potrivit recomandărilor American College of Obstetricians and Gynecologists și The Menopause Society prezentate de Prevention, aceasta rămâne cea mai eficientă terapie pentru bufeuri și transpirații nocturne. Ahmad explică faptul că The Menopause Society consideră favorabil raportul dintre beneficii și riscuri pentru majoritatea femeilor sănătoase sub 60 de ani sau aflate în primii 10 ani de la menopauză, dacă au simptome supărătoare și nu au contraindicații. Tratamentul nu este potrivit pentru fiecare femeie.
  • Estrogenul vaginal în doză mică. Acționează local asupra țesutului vaginal, iar o cantitate foarte mică ajunge în sânge. Poate ajuta în cazul uscăciunii, durerii la contact sexual și al unor simptome urinare. Riscurile diferă de cele ale terapiei hormonale sistemice, care acționează în întregul organism. De aceea, imposibilitatea de a folosi hormoni sistemici nu exclude automat tratamentul vaginal, precizează Ahmad. Hidratantele și lubrifianții vaginali, precum și alte opțiuni pe bază de prescripție pot fi, de asemenea, utile.
  • Medicamentele fără hormoni. Pentru simptome precum bufeurile, Ahmad menționează anumite medicamente din clasele SSRI și SNRI, gabapentinul, fezolinetantul și elinzanetantul. Alegerea depinde de simptome, istoricul medical, riscurile fiecărui medicament și monitorizarea necesară.
  • Terapia cognitiv-comportamentală. Potrivit medicului, poate ajuta la reducerea impactului bufeurilor și al dificultăților de somn.
  • Fizioterapia planșeului pelvin. Poate ajuta atunci când problemele de funcționare ale musculaturii din această zonă contribuie la durere sau la simptome ale vezicii urinare.

Ahmad face o distincție între tratarea simptomelor și îngrijirea preventivă pe termen lung. Medicamentele pentru simptome se încep, de regulă, când există ceva de tratat, inclusiv în perimenopauză. Ele nu se prescriu în mod obișnuit unei femei altfel sănătoase doar pentru a preveni manifestări pe care s-ar putea să nu le aibă niciodată.

Prevenția poate începe însă înainte să te simți rău. Terapia hormonală previne pierderea osoasă și poate fi potrivită în acest scop pentru anumite femei, explică medicul. Menopauza precoce sau prematură necesită o discuție separată: înlocuirea hormonilor poate conta pentru sănătatea pe termen lung chiar și în absența unor simptome importante.

O altă distincție privește operațiile. Histerectomia înseamnă îndepărtarea uterului și nu presupune neapărat îndepărtarea ovarelor. Dacă acestea rămân, de obicei continuă să producă hormoni, chiar dacă menstruația a încetat; menopauza poate totuși să apară mai devreme, spune Ahmad. Îndepărtarea ambelor ovare înainte de menopauza naturală provoacă imediat menopauză chirurgicală.

Accesul la îngrijire nu se reduce la recunoașterea simptomelor. Dintre femeile care au căutat sau au primit tratament, aproape una din patru a spus că a trebuit să insiste pentru a fi luată în serios ori pentru a primi îngrijire, potrivit rezultatelor sondajului prezentate de Ahmad.

Medicul atrage atenția și asupra pregătirii profesionale. Ea invocă un studiu publicat în Menopause în 2023: mai puțin de o treime dintre cei 99 de directori de programe de rezidențiat în obstetrică-ginecologie din Statele Unite care au răspuns au declarat că aveau o programă despre menopauză.

„Pentru mine, mesajul este că trebuie să pregătim femeile mai devreme și să le ascultăm când vin la noi”, a subliniat Ahmad.

În opinia sa, educația și tratamentul pentru menopauză trebuie să facă parte din îngrijirea obișnuită, iar accesul la tratamente accesibile financiar și susținute de dovezi nu ar trebui să depindă de cât de mult poate insista o femeie. La consultație, punctul de plecare recomandat de medic este descrierea schimbărilor care îți afectează somnul, munca sau viața de zi cu zi.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră