Dimineața începe, pentru multe dintre noi, cu cana de cafea pe masă. Și cu întrebarea aceea mică, dar reală: e doar un ritual plăcut sau exagerez? Un nou raport publicat în jurnalul științific „Circulation”, publicația principală a Asociației Americane a Inimii, aduce un răspuns. Acesta confirmă că un consum moderat de cafea, de până la 400 mg de cofeină pe zi, este considerat sigur pentru majoritatea adulților. Poate veni chiar cu unele beneficii pentru inimă.

Pragul de siguranță pentru cofeină și riscurile energizantelor

Spre deosebire de băuturile energizante de tip „shot”, cafeaua obișnuită intră într-o zonă mult mai clar definită. Pragul de până la 400 mg de cofeină pe zi înseamnă echivalentul a 3 până la 5 cești de 237 ml de cafea neagră. Fără zahăr sau alți aditivi. Raportul leagă consumul a 2-4 cești de cafea pe zi de riscuri mai scăzute de boli de inimă, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Peste 4 cești pe zi, însă, riscul de insuficiență cardiacă ar putea crește.

Asta contează mai ales când aceeași stare de oboseală te împinge fie spre o cafea simplă, fie spre un energizant concentrat. Shot-urile energizante pot conține între 40 și 69 mg de cofeină pe uncie lichidă, adică aproximativ 30 ml. Vorbim despre o concentrație de 3-4 ori mai mare decât la cafeaua obișnuită. Raportul arată că aceste produse au fost asociate cu hipertensiune arterială și aritmii.

Gregory M. Marcus (M.D., M.A.S., FAHA), președintele grupului de voluntari care a redactat declarația științifică, a formulat direct diferența dintre cele două surse de cofeină.

„Cofeina consumată în cafea este o parte cheie a vieții de zi cu zi pentru milioane de oameni și, în analiza noastră a celor mai recente cercetări, pentru majoritatea adulților, un aport de până la 400 mg de cofeină pe zi, echivalentul a până la 5 cești de cafea cu cofeină pe zi fără adaos de zaharuri sau aditivi, este sigur și nu crește riscul cardiovascular. Cu toate acestea, dozele mari de cofeină, precum cele găsite în băuturile energizante, inclusiv în shot-uri, pot avea efecte dăunătoare asupra inimii și ar trebui evitate.”

Tipul de cafea și ce pui în ea schimbă discuția

Nu contează doar câte cești bei. Contează și cum este preparată cafeaua. Varianta nefiltrată, cum sunt espresso, French press sau cafeaua la ibric, conține cafestol. Aceasta este o substanță asociată cu creșterea colesterolului LDL, numit de obicei colesterol „rău”. Acest compus lipsește din cafeaua preparată prin filtru de hârtie și din cafeaua instant.

Și ingredientele adăugate în cană pot schimba bilanțul. Zahărul, siropurile aromate, laptele și frișca pot diminua sau chiar anula potențialele beneficii pentru sănătate. Cu alte cuvinte, dacă te bazezi pe ideea că o cafea ar putea fi prietenoasă cu inima, contează și cât de departe ajunge băutura de la forma ei simplă.

Raportul mai aduce o nuanță. Deși cercetările au legat consumul moderat de cafea de un risc mai mic de fibrilație atrială, aceeași cantitate a fost asociată cu un risc mai mare de contracții ventriculare premature. Acestea sunt bătăi suplimentare ale inimii. După cum relatează Sciencedaily, nu mai putem spune că o cofeină e „bună” sau „rea”. Contează sursa, doza și contextul fiecărei persoane.

Gregory M. Marcus (M.D., M.A.S., FAHA) a subliniat că reacțiile la cofeină nu sunt identice de la un om la altul.

„Deși cercetările sugerează că un consum de cofeină poate fi asociat cu anumite beneficii cardiovasculare pentru unii oameni, este important să ne amintim că nu există o strategie universal valabilă pentru consumul sigur de cofeină. Oamenii pot răspunde foarte diferit la cofeină pe baza diverșilor factori, cum ar fi vârsta, medicamentele, afecțiunile medicale preexistente, genetica și cât de repede o metabolizează corpul lor.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră