Oboseala la femei: cauze, riscuri și analize recomandate

Dimineața începe la fel pentru multe femei care, pe hârtie, funcționează bine: intră în call-uri, bifează taskuri, răspund la mesaje și par în regulă. Faptul nou pe care îl semnalează medicii este altul: tot mai multe femei tinere, active profesional, ajung să se confrunte cu o oboseală persistentă care nu dispare prin somn sau un weekend liber.

Adaugă Lyla.ro ca sursă preferată în Google

50% dintre femeile cu vârste între 18 și 24 de ani și 47% dintre cele între 25 și 34 de ani au raportat niveluri extreme sau ridicate de presiune și stres „întotdeauna” sau „des”, arată un raport Mental Health UK. În grupa 18-24 de ani, stresul e legat de izolare, raportată de 60%, și de munca suplimentară sau un al doilea job din cauza costului vieții, raportate de 50%. Pentru femeile între 25 și 34 de ani, 40% spun că se tem pentru siguranța locului de muncă.

Asta contează pentru viața de zi cu zi mai mult decât pare. Când oboseala devine constantă, nu mai vorbim doar despre o perioadă aglomerată, ci despre energie scăzută, ceață mentală, somn de proastă calitate și o reziliență mai mică exact în rutina care cere mult: muncă, casă, familie, decizii simple care încep să pară mai grele decât ar trebui.

Dr. Tony Banerjee (Global Chief Medical Officer la NADclinic) descrie foarte clar tabloul pe care îl vede tot mai des la paciente.

„Observăm o creștere semnificativă a numărului de femei tinere care se prezintă cu oboseală persistentă. Ceea ce este izbitor este că multe dintre aceste femei sunt persoane foarte funcționale, orientate spre carieră, care par ‘bine’ la exterior, dar se luptă cu o energie cronic scăzută, ceață mentală, somn de proastă calitate și reziliență redusă.”

Diferența importantă față de burnout este că discuția nu mai stă doar în volumul de muncă. Aici apare o formă de epuizare mai subtilă și mai încăpățânată, care nu se leagă direct de câte ore ai lucrat și care nu se ameliorează complet prin odihnă. Dr. Ahmed El Muntasar definește oboseala ca „o reducere persistentă a energiei fizice, mentale sau emoționale, disproporționată față de nivelurile de activitate și care nu este ameliorată complet de odihnă”. Dacă te regăsești în partea cu „disproporționată” și „nu trece după ce te odihnești”, aici merită să fii atentă.

Munca dusă acasă ține corpul în alertă chiar și când programul s-a terminat

Una dintre explicațiile pe care le dau specialiștii ține de sistemul nervos, care nu mai primește semnale clare de pauză. Nino Sopromadze (psihoterapeut) spune că munca hibridă și conectarea continuă schimbă exact această limită.

„Prin aducerea muncii acasă, sistemul nervos nu mai primește un semnal clar că munca s-a terminat. Faptul de a fi constant conectată menține un sentiment de activare de fundal, păstrând sistemul nervos într-o ușoară stare de hipervigilență.”

Tradus în ceva foarte recognoscibil: dacă răspunzi la mesaje seara, mănânci pe fugă și adormi cu mintea încă în listă de lucruri, corpul nu închide complet „modul de lucru”. Iar oboseala tăcută se poate instala exact aici, fără un moment mare de cădere, ci printr-o acumulare care ajunge să pară normală.

Nino Sopromadze (psihoterapeut) folosește și o imagine simplă, ușor de ținut minte.

„Gândiți-vă la asta ca la o bandă de cauciuc: se poate întinde impresionant de mult fără să se rupă. Problema nu este întinderea în sine, ci durata. Când tensiunea este menținută prea mult timp, elasticitatea slăbește. Uneori se rupe, dar alteori își pierde capacitatea de a reveni la starea inițială. Această epuizare este o informație că banda a fost întinsă dincolo de sustenabilitate.”

Imaginea asta ajută și practic: dacă ai început să funcționezi „din inerție”, fără să te simți refăcută nici după pauze, semnalul nu e că trebuie să forțezi și mai mult, ci că rutina care te ține în tensiune merită schimbată din lucrurile de bază.

Mesele sărite și programul haotic se văd direct în energie

Obiceiurile neregulate de somn și masă apar printre factorii pe care experții îi leagă de această dereglare. Rhian Stephenson (nutriționist autorizat și fondator al brandului de suplimente Artah) atrage atenția că energia nu ține doar de cât dormi, ci și de felul în care mănânci pe parcursul zilei.

Potrivit Elle, mesele neregulate și săritul peste mese pot perturba glicemia, hormonii apetitului și ritmul circadian. Iar efectul se simte repede: mai multă oboseală, energie oscilantă și pofte de-a lungul zilei. Dacă diminețile încep doar cu cafea, iar prânzul ajunge târziu sau deloc, corpul primește încă un motiv să rămână dezechilibrat.

De aici vine și ideea de „recalibrare” despre care vorbesc medicii. Dr. Jan Stritzke (medic cardiolog șef la Lanserhof Sylt) spune că problema nu trebuie tratată ca o lipsă de voință.

El explică faptul că oboseala nu este o slăbiciune de caracter, ci o pierdere măsurabilă a reglării biologice, iar femeia modernă nu are nevoie de mai multă reziliență, ci de recalibrare biologică. În termeni simpli, asta mută atenția de la „ar trebui să duc mai mult” la „ce din rutina mea ține corpul blocat în alertă”.

Când merită să mergi la medic și ce analize sunt recomandate

Partea care nu ar trebui amânată este cea medicală, mai ales fiindcă oboseala cronică este asociată cu riscuri crescute de afecțiuni cardiovasculare, disfuncții metabolice, anxietate, tulburări depresive și afectarea funcției imunitare. Cu alte cuvinte, dacă starea asta este normalizată luni la rând, costul nu e doar că „te simți fără chef”, ci că funcționarea ta zilnică și sănătatea pe termen lung au de pierdut.

Pentru investigarea oboselii persistente, medicii recomandă hemoleucograma completă, feritina, funcția tiroidiană, vitamina B12, vitamina D și HbA1c, adică hemoglobina glicozilată. E un reper util dacă simptomele se adună și nu se schimbă odată cu odihna: în loc să pui totul pe seama unei perioade grele, ai un punct concret de pornire pentru o discuție medicală.

Ce se schimbă de mâine, foarte concret, este felul în care citești semnalele corpului: dacă oboseala persistă, somnul rămâne prost, energia e scăzută și mintea merge în ceață chiar când agenda nu mai e plină, nu mai are sens să o tratezi ca pe ceva „normal”. Primul pas util este să nu o ignori și să o verifici, inclusiv prin analizele recomandate.

Citește și: