Un studiu important publicat în The Lancet arată că pacienții cu cancer orofaringian trataţi cu terapia cu protoni (IMPT) au avut o rată de supraviețuire mai mare la cinci ani și mai puţine efecte adverse severe față de cei trataţi cu radioterapie tradițională (IMRT).
Tratamentul cancerului orofaringian este complicat, deoarece tumorile apar adesea aproape de structuri sensibile din zona capului și gâtului. Alegerea tipului de radioterapie poate influența atât șansele de control al bolii pe termen lung, cât și riscul de complicaţii precum dificultățile de înghiţire sau alte efecte adverse asociate tratamentului. În ultimii ani, tot mai mulţi pacienţi oncologici au căutat alternative moderne precum terapia cu protoni, considerată o opţiune de tratament pentru cancer cu efecte secundare mai reduse.
Rezultate care schimbă perspectiva asupra tratamentului
Cercetătorii de la MD Anderson, alături de alte centre medicale, au urmărit 440 de pacienţi cu cancer orofaringian în stadii avansate (III sau IV). Cei care au primit terapie cu protoni au avut o rată de supravieţuire globală la cinci ani de 90,9%, în timp ce în grupul tratat cu radioterapie clasică IMRT, rata a fost de 81%. Diferenţa a fost semnificativă statistic. Acest studiu clinic de fază III aduce argumente solide pentru extinderea accesului la această tehnologie, inclusiv în cadrul unui viitor centru de protonoterapie din România.
Nu doar supraviețuirea a fost diferită. Profilul de toxicitate a fost mai bun pentru pacienţii trataţi cu protoni. Datorită modului în care acţionează protonii, radiaţia poate fi direcţionată mai precis, reducând expunerea ţesuturilor sănătoase din jur. Astfel, fasciculul de protoni permite o limitare superioară a dozei către organele critice, aspect esenţial în tratarea cancerului orofaringian.
Rata de supraviețuire fără progresie la trei ani a fost apropiată între cele două grupuri: 82,5% pentru protoni și 83% pentru IMRT. La cinci ani, rata a ajuns la 81,3% pentru protoni și 76,2% pentru IMRT.
Diferenţe care contează pentru viaţa de zi cu zi
Gestionarea efectelor adverse rămâne una dintre cele mai mari provocări în tratamentul cancerelor de cap și gât. Studiul a evidenţiat diferențe clare în favoarea terapiei cu protoni. Pacienţii trataţi astfel au raportat mai puţine reacţii adverse severe, ceea ce le influențează semnificativ viața pacienţilor după finalizarea tratamentului.
Dificultăţile la înghiţire au apărut la 34% dintre pacienţii trataţi cu protoni, față de 49% la cei cu IMRT. Și dependența de alimentaţie prin sondă a fost mai redusă: 26,8% comparativ cu 40,2%. Acest lucru arată că terapia cu protoni protejează mai bine mușchii implicaţi în deglutiţie, aspect esenţial pentru bolnavii de cancer care își doresc o recuperare rapidă.
Alte efecte adverse, cum ar fi senzaţia de gură uscată (xerostomie), au fost mai puţin frecvente la terapia cu protoni: 33% faţă de 45% la IMRT. Riscul de limfopenie severă, adică scăderea unui anumit tip de celule albe din sânge, a fost de 76% pentru protoni și 89% pentru IMRT. Aceste date confirmă faptul că efectele secundare pot fi controlate mai eficient cu această tehnologie.
Un impact vizibil asupra recuperării
Aceste diferențe se reflectă direct în calitatea vieţii pacienţilor, atât în timpul tratamentului, cât și după. Capacitatea de a înghiți normal și de a nu depinde de alimentaţie prin tub sunt aspecte esenţiale pentru recuperare și confortul zilnic. În plus, durata tratamentului și modul în care acesta afectează funcţiile de bază ale organismului sunt criterii importante în alegerea metodei de radioterapie.
Ce ascunde tehnologia din spatele rezultatelor
Studiul s-a axat pe cancerul orofaringian deoarece această localizare necesită protejarea unor organe sensibile, cum ar fi glandele salivare și mușchii implicați în înghiţire. Limitarea dozei de radiaţii către aceste structuri este esenţială pentru a evita complicațiile și pentru a crește șansele de recuperare pe termen lung.
Radioterapia clasică cu fotoni (IMRT) utilizează raze X care traversează corpul, lăsând radiaţie și în zone sănătoase. Terapia cu protoni (IMPT) folosește particule încărcate pozitiv, care eliberează energia exact în tumoare, cu expunere minimă a țesuturilor sănătoase. Acest principiu stă la baza dezvoltării unor tehnici avansate de imagistică și planificare a tratamentului, esenţiale pentru succesul terapiei cu protoni.
Acesta este cel mai mare studiu randomizat de fază III care compară direct terapia cu protoni cu radioterapia clasică pentru cancerul orofaringian. Cei 440 de pacienţi au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri, în 21 de centre medicale din Statele Unite. Analiza a ţinut cont de factori precum infecția cu HPV, fumatul și administrarea chimioterapiei de inducţie.
Autorii studiului subliniază că ambele metode rămân opţiuni bune de tratament. Totuși, rezultatele arată clar un avantaj la supravieţuire și o reducere a toxicităților severe pentru terapia cu protoni. De asemenea, mai puţini pacienţi au avut nevoie de alimentaţie prin tub, ceea ce ar putea reduce și costurile asociate spitalizării pentru pacienţi și sistemul de sănătate.
Noi pași pentru pacienţi și cercetare
Autorii studiului spun că aceste rezultate, împreună cu alte date recente, susţin continuarea eforturilor de a identifica pacienţii care pot beneficia cel mai mult de terapia cu protoni. Nu toţi pacienţii cu cancer de cap și gât sunt la fel, iar obiectivul este să se personalizeze tratamentul cât mai mult posibil, inclusiv prin integrarea rezultatelor studiilor de piaţă privind accesul la tehnologii moderne.
Studiul a fost conceput pentru a demonstra că terapia cu protoni este cel puţin la fel de eficientă ca IMRT la trei ani, lucru confirmat de date. Beneficiul suplimentar de supravieţuire la cinci ani și reducerea toxicităţilor reprezintă avantaje importante pentru pacienţi, mai ales în contextul în care tratamentul cu protonoterapie devine tot mai accesibil în Europa.
Aceste rezultate nu înseamnă că radioterapia clasică nu mai este utilă, însă oferă o alternativă mai precisă și potenţial mai sigură pentru unii pacienţi cu cancer orofaringian. Accesul la terapia cu protoni rămâne limitat, deoarece echipamentele sunt costisitoare și nu sunt disponibile peste tot, însă argumentele clinice devin tot mai solide. Ministerul Sănătăţii a anunţat că analizează posibilitatea înființării unui centru de protonoterapie la nivel naţional, pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale pacienţilor români.
Acest studiu aduce speranţă pentru pacienţii cu cancer orofaringian, oferindu-le o opţiune de tratament care poate prelungi viața și poate reduce semnificativ efectele adverse. Cercetările viitoare se vor concentra pe identificarea celor care pot beneficia cel mai mult de această tehnologie.
Datele preliminare au fost prezentate la Reuniunea anuală ASCO 2024.
