Când apare un abuz online, primul lucru util pentru un părinte este să nu acuze și să nu amenințe cu interzicerea telefonului. Psihologul George Roman, de la organizația Salvați Copiii, spune că exact această reacție poate împinge adolescentul mai aproape de agresor și mai departe de familie.

Copilului i se schimbă starea în astfel de situații, iar semnele pot apărea chiar în casă, după ce lasă telefonul din mână. Vorbim despre izolare, tristețe persistentă, comunicare tot mai slabă în familie sau o căutare disperată a validării online prin like-uri și share-uri. Iar miza nu este deloc mică: efectele psihologice ale cyberbullying-ului și șantajului sexual online includ depresie, anxietate, izolare socială și scăderea performanțelor școlare, iar în cazuri extreme se poate ajunge la sinucidere.

Scena e, din păcate, ușor de recunoscut. Adolescentul stă mai retras după ce a folosit telefonul, răspunde scurt, evită discuțiile și pare că se rupe puțin câte puțin de tot ce era firesc până ieri. În spate pot fi fenomene care cresc în România, precum sextingul, cyberbullying-ul și cyberflashing-ul, potrivit comparațiilor cu datele trimise presei în 2015, 2017 și 2020, cum relatează Observatornews.

George Roman, psiholog al organizației Salvați Copiii, a explicat și limita foarte clară dintre un schimb aparent consimțit și o faptă penală.

„Când vorbim de sexting, acel schimb de mesaje și imagini intime care este consimțit, dacă în această relație este un adult și un copil de sub 16 ani, intri sub incidența Codului penal, ceea ce înseamnă racolare prin sisteme informatice sau corupere sexuală, cu pedeapsă până la 3 ani.”

Asta contează direct pentru familie. Dacă adolescentul povestește că a trimis imagini intime unui adult sau că a fost convins să o facă, situația nu ține de morală, rușine sau lecții despre internet. Ține de siguranță și, în anumite cazuri, de infracțiune.

Relațiile sociale ale tinerilor se mută tot mai mult în online, iar odată cu ele intră în telefon și forme de agresiune care nu se mai opresc la poarta școlii sau la grupul de prieteni. Ajung în spațiul privat, intim, exact acolo unde adolescentul se simte cel mai expus.

Psihologul a descris și impactul emoțional al unui astfel de episod, mai ales când o imagine intimă scapă de sub control și ajunge la colegi, părinți sau profesori.

„Vă dați seama ce este în sufletul unui adolescent care trimite o astfel de imagine din neglijență, ajunge să fie manipulat și imaginea ajunge la toți prietenii, la părinți, la profesori. Este un lucru foarte grav. Nu întâmplător au avut loc și sinucideri în rândul adolescenților.”

Semnele pe care merită să le iei în serios acasă

Un semn izolat nu spune totul. Dar izolarea copilului după folosirea telefonului, tristețea care persistă, comunicarea tot mai dificilă în familie sau nevoia disperată de validare online merită privite împreună, nu separat.

Iar reacția părintelui schimbă mult. Poți merge pe control și amenințări sau pe varianta în care rămâi adultul la care copilul se poate întoarce chiar și atunci când îi este rușine. George Roman insistă că a doua cale este cea care îl protejează.

„Niciodată reacția nu trebuie să fie de interzicere sau de acuzare a copilului, că din cauza lui s-a întâmplat asta pentru că stă prea mult pe net. Să fie amenințat că îi va fi luat telefonul, pentru că o astfel de reacție poate folosi, de fapt, agresorului. Copilul trebuie să știe că oricând poate apela la părinte, indiferent de gravitatea situației în care se află. În astfel de contexte, copilul nu este vinovat, el este victima, indiferent cât de neatent a fost.”

Pașii de urgență când apare șantajul sexual online

Când un adolescent este prins într-un caz de șantaj sexual online, protocolul de urgență are patru pași clari. Comunicarea cu agresorul se oprește imediat. Dovezile se păstrează prin capturi de ecran. Un adult de încredere este anunțat pe loc. Apoi abuzul se raportează la platforme specializate, precum Esc_ABUZ de la Ora de Net, sau la 112 dacă există pericol iminent.

Greșeala care poate strica totul este presiunea pusă pe copil chiar în momentul în care a venit să spună ce i s-a întâmplat. Dacă se teme că va fi certat sau că i se va lua telefonul, poate ascunde mai mult, nu mai puțin. Iar agresorul câștigă timp exact de aici.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră