Te-ai gândit vreodată câte haine ajung la gunoi doar pentru că tiparele nu sunt tăiate corect sau materialele nu pot fi reciclate? Ei bine, industria modei se află în fața unei transformări masive, iar cele trei companii finaliste anunțate la Summitul Global al Modei de la Copenhaga ne arată exact cum vor arăta garderobele noastre.
Inovația care taie risipa din fașă
Aici intervine premiul anual Trailblazer Award, o inițiativă a organizației non-profit Global Fashion Agenda (GFA), a grupului de producție PDS și a diviziei sale de investiții PDS Ventures. Acesta recunoaște companiile la început de drum care lucrează cu natura, trasee în circuit închis și transformări bazate pe tehnologie.
Iar lucrurile devin cu adevărat interesante când privim imaginea de ansamblu. Așa cum semnalează Vogue într-o analiză publicată recent, juriul din acest an a fost format din nume grele precum Kering, Ralph Lauren, Zalando, MIT, Fashion for Good, Pepper-i2 și PDS. Ce înseamnă asta pentru tine, aici în România? Când giganții industriei adoptă tehnologii care reduc costurile de producție la nivel global, prețurile pe care le plătești pe o rochie sau un pulover în mall-urile din București sau Cluj se stabilizează, iar hainele tale preferate devin sustenabile fără să îți golească portofelul.
Federica Marchionni, CEO-ul GFA, a explicat foarte clar situația. Finaliștii „sunt dovada că soluțiile există deja”, punctează ea. „Există o mulțime de soluții, dar avem nevoie de mai mult angajament și investiții pentru a le scala. Adoptarea este cu adevărat crucială.”
Tehnologia care schimbă regulile jocului
Câștigătorul va fi anunțat joi și va pleca acasă cu un pachet de investiții de până la 200.000 de dolari, plus sprijin consultativ, comercial și operațional de la PDS.
„Lumea trece prin atâtea tulburări și, din păcate, sustenabilitatea a trecut pe plan secund”, afirmă Pallak Seth, cofondator și președinte executiv PDS. „Dar există încă o mare cerință ca lumea să treacă într-un spațiu mai sustenabil și să mențină în viață acea conductă de inovație. Trebuie să evaluăm inovațiile în funcție de ceea ce este practic posibil. Atât de multe necesită o mulțime de investiții de capital și infrastructură pentru a fi scalate, chiar dacă arată grozav pe hârtie. Cu premiul din acest an, ne concentrăm mai mult pe soluții care utilizează infrastructura actuală, îmbunătățind productivitatea și eficiența fără a costa prea mulți bani, pentru că au mai multe șanse de reușită.”
Să fim serioși, risipa de materiale este o problemă uriașă pe bune.
Dar startup-ul japonez Synflux folosește algoritmi bazați pe inteligență artificială pentru a găsi cea mai eficientă îmbinare a pieselor de tipar. Până acum, au optimizat peste 80 de produse pentru 15 branduri locale, inclusiv The North Face și Issey Miyake, iar acum vizează Europa, având în vedere noile reguli privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) și eco-designul (ESPR).
Kazuya Kawasaki, CEO-ul Synflux (care a consiliat anterior guvernul japonez pe politici de modă sustenabilă), aduce niște cifre impresionante. „În doar 10 minute, sistemul nostru poate testa peste 100 de variații de design, reducând deșeurile textile cu până la 66% și consumul de țesături cu până la 15%, fără modificări ale designului și fără a amenința calitatea.”
„Tehnologia noastră are cel mai mare impact atunci când este dezvoltată în strânsă colaborare cu fabricile și furnizorii. Programul Trailblazers a fost o oportunitate excelentă de a ne conecta cu aceste părți interesate și ne-a deschis uși la care ne-ar fi luat ani de zile să ajungem altfel”, mai spune el.
Soluții incredibile pentru hainele de mâine
O altă idee genială vine de la MacroCycle, un spin-out al MIT care extrage poliesterul din hainele amestecate și îl transformă în materie primă virgină gri, fără a depolimeriza materialele. Asta înseamnă mult mai puțină energie consumată.
Stwart Peña Feliz, cofondator și CEO, explică procesul super simplu. „Imaginează-ți că poliesterul este sarea, iar toate celelalte amestecuri și contaminanți sunt pietre. Dacă pui sare și pietre în apă, sarea se va dizolva. Apoi poți scoate pietrele, poți fierbe apa și obții sare pură. Practic, așa funcționează tehnologia noastră”.
Compania vrea să ajungă la o unitate comercială care să producă 5.000 de tone de poliester reciclat pe an, iar a doua unitate va înmulți această cifră de zece ori. Și totuși, ei pot atinge paritatea prețurilor la o scară mult mai mică decât concurența. „Nu vrem să fim dependenți de subvenții sau prime”, subliniază el.
Numai că lucrurile nu sunt mereu roz pe partea de afaceri. „Există o deconectare uriașă, de care se lovesc mulți inovatori în domeniul materialelor”, continuă Peña Feliz. „Investitorii vor să vadă acorduri de preluare [unde brandurile se angajează să cumpere o anumită cantitate de material în avans, reducând riscul producției], dar acele acorduri sunt un mecanism de stadiu avansat și sunt destul de rare. Credem că paritatea prețurilor ne va ajuta să depășim această lipsă de angajament din partea brandurilor.”
De la deșeuri agricole la pulovere călduroase
Pana la urma Fibe, un startup din Londra, transformă deșeurile agricole în fire textile. Au început cu tulpini de cartofi, dar vor să folosească deșeuri specifice fiecărei regiuni, cum ar fi culturile de semințe oleaginoase în Europa sau deșeurile de banane în America de Sud. Au primit deja o investiție de 3 milioane de lire sterline de la Royal Academy of Engineering pentru a construi prima lor fabrică pilot până la începutul anului 2027.
Idan Gal-Shohet, cofondator și CEO Fibe, pune degetul pe rană. „Auzim adesea că fibrele naturale sunt una dintre cele mai bune soluții pe care le avem pentru a face moda mai sustenabilă, dar devine din ce în ce mai greu să ne bazăm pe ele odată cu schimbările climatice și mai greu de scalat decât poliesterul. Vedem asta ca pe o modalitate de a reduce riscul fibrelor naturale, oferind alternative la bumbac.”
În prezent, ei pot produce câteva kilograme de fibră pe săptămână, suficient pentru a testa materialul. „Deoarece bumbacul este atât de versatil, nu trebuie să atingi dimensiuni exacte de unu la unu în fiecare fir. Ai nevoie doar de comparații similare în aplicații specifice ale produselor”, concluzionează Gal-Shohet.
La finalul zilei, industria se mișcă rapid, iar startup-urile care aduc pe piață fire aspre pentru pulovere sau tehnologii de reciclat poliesterul la costuri mici dictează deja ce vei găsi pe umerașe în sezoanele viitoare.
