Cercetătorii au descoperit cum tumorile pancreatice folosesc un zahăr pentru a păcăli sistemul imunitar și au creat anticorpi care inversează acest efect în studii pe animale, reactivând răspunsul împotriva celulelor canceroase.
Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai greu de tratat forme de cancer, pentru că multe terapii moderne, inclusiv imunoterapia, nu au rezultate bune în acest caz. De cele mai multe ori, sistemul imunitar nu reacționează eficient și nu atacă tumorile pancreatice. Un studiu recent arată că tumorile reușesc să se ascundă de sistemul imunitar printr-un mecanism ingenios, ceea ce complică abordarea terapeutică pentru pacienţi cu cancer pancreatic.
Mascarea celulelor tumorale și efectul asupra sistemului imunitar
Cercetătorii de la Northwestern Medicine au observat că reacţia sistemului imunitar în tumorile pancreatice este mult redusă. Ei și-au propus să afle de ce celulele imune nu reacţionează cum ar trebui și dacă mediul din jurul tumorii poate fi schimbat pentru a stimula răspunsul împotriva celulelor canceroase.
După aproximativ șase ani de cercetări, echipa coordonată de Mohamed Abdel-Mohsen a identificat un mecanism prin care tumorile folosesc acidul sialic, un zahăr, pentru a trimite un semnal de tipul „nu mă ataca” către sistemul imunitar. Acest mecanism de mascare a celulelor tumorale este relevant pentru dezvoltarea cancerului pancreatic, una dintre cele mai agresive forme de boală.
În mod normal, celulele sănătoase au acid sialic la suprafață, ceea ce le protejează de atacul sistemului imunitar. Tumorile pancreatice copiază acest mecanism și leagă acidul sialic de o proteină de suprafață, integrina a3B1, formând o „mască” care le ajută să scape neobservate. Acest tip de cancer rămâne dificil de depistat și tratat, iar supraviețuirea este redusă.
Un semnal care schimbă reacţia celulelor de apărare
Proteina acoperită cu acid sialic se leagă de un receptor numit Siglec-10, prezent pe celulele imune. Acest lucru trimite un semnal care oprește celulele imune să atace tumora. Practic, sistemul imunitar este păcălit să ignore sau chiar să ajute dezvoltarea tumorii, ceea ce explică parțial rezistența la imunoterapie întâlnită la tumoră pancreatică.
Noi anticorpi și reacția neașteptată a celulelor imune
După ce au descoperit acest mecanism, cercetătorii au dezvoltat anticorpi monoclonali care pot bloca legătura dintre integrina acoperită cu acid sialic și receptorul Siglec-10. Acești anticorpi au fost testaţi în laborator și pe animale de experiment, deschizând noi perspective pentru tratamente inovatoare în cancer pancreatic.
Rezultatele au arătat că, atunci când acest mecanism este blocat, celulele imune pot recunoaște din nou celulele canceroase și le pot ataca. Tumorile la șoarecii tratați cu acești anticorpi au crescut mult mai lent decât la animalele netratate. Acest progres ar putea reprezenta o șansă pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer pancreatic, unde opţiunile de tratament sunt limitate.
Procesul de dezvoltare a anticorpilor a fost complex. Echipa a testat mii de hibridoame pentru a găsi varianta eficientă. Mohamed Abdel-Mohsen a declarat că rezultatele pozitive din primele teste reprezintă un pas important pentru cercetare și pentru viitorul tratamentelor personalizate în tipuri de cancer greu de controlat.
Cancerul pancreatic este una dintre cele mai agresive forme de cancer, fiind de obicei diagnosticat în stadii avansate și având puţine opțiuni de tratament. Rata de supraviețuire la cinci ani este de doar 13%, iar rezistenţa la imunoterapie este ridicată, ceea ce accentuează nevoia unor soluții noi pentru pacienţi cu cancer.
Ce urmează și cine ar putea beneficia de această strategie
Cercetătorii lucrează acum la optimizarea anticorpului pentru a putea fi folosit la oameni și la pregătirea unor studii clinice iniţiale pentru a evalua siguranţa și stabilirea dozelor potrivite. Un alt obiectiv este combinarea anticorpului cu tratamentele deja existente, cum ar fi chimioterapia și alte tipuri de imunoterapie, pentru a crește eficiența intervenţiei la tumoră pancreatică.
Se dezvoltă și un test care să identifice pacienţii ale căror tumori folosesc acest mecanism, astfel încât tratamentul să fie direcționat către cei la care ar avea cele mai mari șanse de succes. Acest test ar putea deveni esenţial în medicina internă pentru personalizarea terapiilor la fiecare pacient.
Echipa estimează că vor trece aproximativ cinci ani până când această terapie ar putea ajunge la pacienți. Între timp, cercetările continuă pentru a vedea dacă același mecanism apare și în alte tipuri de cancer greu de tratat, cum ar fi glioblastomul, sau în alte boli unde sistemul imunitar este indus în eroare. Astfel, această descoperire ar putea avea impact și în alte boli și afecţiuni oncologice.
Studiul face parte dintr-un domeniu nou al imunologiei, care analizează modul în care zaharurile de la suprafața celulelor influențează reacția sistemului imunitar. Autorii subliniază că această strategie ar putea fi utilă nu doar în cancerul pancreatic, ci și în alte tipuri de cancer dificil de tratat.
Descoperirea oferă speranţă că, prin înțelegerea și blocarea mecanismelor prin care tumorile păcălesc sistemul imunitar, se pot deschide noi direcții de tratament pentru bolile greu de controlat, contribuind la creșterea șanselor de supraviețuire pentru pacienţi.
