Riscul de alopecie crește semnificativ față de alte tratamente
Studiul arată că, deși riscul absolut rămâne scăzut, utilizatorii de GLP-1 dezvoltă alopecie mai frecvent decât pacienții cu alte tratamente. Față de cei care luau inhibitori SGLT-2, utilizatorii de GLP-1 au avut 6,91 cazuri de alopecie la 1.000 de persoane-an, comparativ cu 5,04, adică un risc mai mare cu 37%. Iar față de cei tratați cu inhibitori DPP-4, diferența a fost mai mare: 6,53 față de 3,89 cazuri la 1.000 de persoane-an, adică un risc crescut cu 68%.
Asta nu înseamnă că problema apare la majoritatea utilizatorilor. Înseamnă însă că, pentru un medicament ales de multe persoane tocmai pentru schimbările vizibile pe care le aduce corpului, apare un posibil efect secundar care se vede imediat și în oglindă.
Studiul a analizat peste 12.000 de utilizatori de GLP-1
Cercetarea, realizată de University of Pennsylvania Health System pe baza datelor medicale colectate între ianuarie 2019 și septembrie 2024, a analizat peste 12.000 de utilizatori de GLP-1. Asocierea observată a fost limitată la alopecia non-cicatricială, forma în care foliculii de păr rămân intacți, ceea ce permite regenerarea. În această categorie, riscul a fost cu 53% mai mare față de inhibitorii SGLT-2 și cu 72% mai mare față de inhibitorii DPP-4.
Cu alte cuvinte, semnalul merge spre o cădere a părului care nu distruge foliculul, nu spre o formă cicatricială. Studiul nu clarifică însă severitatea, extinderea sau durata acestei pierderi de păr, deci nu spune cât de mult cade, cât durează sau cum arată concret pentru fiecare pacient.
Cercetătorii sugerează și o posibilă explicație: pierderea rapidă în greutate, o cauză deja cunoscută a căderii părului, ar putea contribui la deficiențe de fier sau zinc, care influențează ciclul de creștere a firului de păr. Cum relatează Sciencedaily, autorii vorbesc despre un semnal de siguranță care merită urmărit mai atent în practică.
„Descoperirile noastre extind semnalele de siguranță anecdotice anterioare și oferă dovezi mai sistematice pentru a informa conștientizarea clinică a acestui potențial efect advers.”
Ozempic și Mounjaro sunt deja cunoscute pentru eficiența în slăbire, dar și pentru efecte adverse precum greața și constipația. Acum se adaugă o dimensiune estetică, una care poate cântări mult în decizia de a începe tratamentul sau în felul în care urmărești schimbările din primele luni.
Studiul a fost realizat pe pacienți cu diabet de tip 2 și nu menționează dacă părul crește la loc după oprirea tratamentului. Nici metode de prevenție, cum ar fi suplimentele cu fier sau zinc, nu sunt evaluate. Concret, dacă iei în calcul un astfel de tratament, pe lista efectelor de urmărit intră și căderea părului, nu doar numărul de kilograme și reacțiile digestive.
Citește și:
