Sigur ai și tu acel obicei dimineața când te dai jos din pat sau când stai prea mult la birou. Tragi ușor de degete până auzi acel sunet specific care îți dă o senzație instantanee de eliberare.
Ce se ascunde cu adevarat in spatele acelui sunet
Între oasele degetelor tale există un spațiu umplut cu lichid sinovial. E o substanță transparentă și foarte alunecoasă, care funcționează fix ca uleiul la motorul unei mașini. Rolul ei este să reducă frecarea și să lase oasele să alunece ușor.
Numai că, atunci când tragi de deget sau îl îndoi brusc, distanța dintre oase se mărește extrem de rapid.
Aici intervine o scădere bruscă a presiunii din interiorul capsulei articulare, proces fizic denumit cavitație. Gazele dizolvate în lichidul sinovial (cum ar fi dioxidul de carbon) se adună rapid și formează o bulă de gaz. Știința a arătat, cu ajutorul IRM (Imagistică prin Rezonanță Magnetică), că zgomotul apare fix în momentul formării acestei bule. Nu când se sparge, așa cum se credea prin anii ’70. Totul se întâmplă într-o clipită, adică în mai puțin de 310 milisecunde.
Adevărul despre artrită și miturile cu care am crescut
Te-au speriat și pe tine bunicii că o să îți tremure mâinile la bătrânețe dacă îți tot trosnești degetele? Ei bine, nu-i chiar așa.
Într-un interviu publicat recent de Unica, medicul ortoped și specialist în medicină sportivă la Centrul Medical Mercy din SUA, John-Paul Rue, a explicat destul de clar situația.
”Nu se stie foarte bine de ce trosnesc degetele,” a declarat specialistul pentru site-ul de sănătate Care2.
Apoi, el a detaliat mecanismul din spatele acestui gest banal. “Una dintre teorii spune ca zgomotul este facut din cauza formarii unor bule de gaz, de dioxid de carbon sau de nitrogen, in golul incheieturii cand acestea sunt intinse sau fortate. O alta teorie spune ca aparitia brusca a unui gol, a unui spatiu, in articulatie, duce la aparitia acestui sunet. Indiferent de cauza, trosnirea incheieturilor, pocnirea acestora sau intinderea lor nu pare sa faca niciun rau incheieturilor si nici nu influenteaza in vreun fel indicatorii vreunei boli sau afectiuni.”
Iar cercetătorii cred acum că o articulație care poate crea acea bulă de gaz este, de fapt, una flexibilă și super bine lubrifiată.
Cand acel zgomot devine un semnal de alarma
Dar stai puțin, că lucrurile se schimbă dacă sunetul seamănă mai degrabă cu un scrâșnit.
“Împreună, toate aceste cuvinte definesc ‘crepitația,’ care poate indica anumite modificări degenerative la nivelul articulațiilor, ca osteoartrita. În acest caz, pe măsură ce încheieturile se uzează, cartilagiul care de obicei este neted, se subțiază sau prezintă iregularități. Când suprafețele afectate se freacă sau glisează una peste cealalta, articulația face un zgomot specific din cauza suprafețelor aspre care se ating”, a mai explicat medicul ortoped.
Când ar trebui să îți faci o programare la medic?
Răspunsul e simplu.
Dacă trosnitul este însoțit de dureri acute, de inflamație sau de umflături vizibile. Sau dacă pur și simplu simți că încheietura rămâne blocată într-o anumită postură după ce a scos acel sunet. Astea pot fi semne timpurii de artrită, leziuni ale ligamentelor sau ale meniscului.
De ce nu ne putem opri din anumite gesturi
Trosnitul degetelor devine adesea un tic, la fel ca multe alte gesturi pe care le facem fără să ne dăm seama. Stresul, oboseala cronică sau emoțiile puternice le cam accentuează.
Poate te regăsești în clipitul excesiv, care apare de obicei în perioade de concentrare intensă. Sau poate obișnuiești să ridici inconștient din umeri când ești tensionată. Lista ticurilor comune include și mișcările bruște ale capului, grimasele faciale (cum ar fi strâmbatul nasului sau încrețirea frunții), dregerea vocii, bătutul din picior, mușcatul buzelor și rosul unghiilor. Uneori apare chiar și ecolalia, adică repetarea involuntară a unor cuvinte auzite recent, iar dacă aceste manifestări devin intense, e nevoie de evaluarea unui neurolog sau psihiatru.
Pe viitor, medicii speră să folosească tehnologia IRM pentru a asculta aceste sunete articulare în timp real, reușind astfel să depisteze problemele pacienților fix înainte ca acestea să devină dureroase.
