România, în criză de vaccinare: Acoperirea la ROR a scăzut sub 50%

Harta roșie a Europei: Cum a ajuns România epicentrul rujeolei

România a devenit epicentrul rujeolei în Uniunea Europeană, concentrând o proporție copleșitoare a îmbolnăvirilor. Cifrele sunt un duș rece și arată dimensiunea unei crize sanitare care mocnea de ani buni. Între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, în întreaga Uniune Europeană au fost raportate 32.265 de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, un număr șocant de 27.568 au fost înregistrate în România, conform datelor de la Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC). Următoarea țară din clasament, Italia, se află la o distanță uriașă, cu doar 1.097 de cazuri.

Bilanțul intern, pe o perioadă mai extinsă, este și mai sumbru. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în intervalul 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în țară au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă, majoritatea la copii sub 15 ani. În spatele acestor statistici se ascund tragedii: 30 de copii au murit din cauza unei boli care putea fi prevenită printr-un vaccin.

O țară cu două viteze: Prăpastia dintre urban și rural

Harta vaccinării la nivel național arată o țară fracturată. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă un prag de 95% pentru a asigura imunitatea colectivă, România abia dacă atinge jumătate din această țintă. Doar un singur județ, Bihor, reușește să treacă de pragul de 70%, cu o acoperire de 73,8%. La polul opus, trei județe se află sub 30%, campionul negativ fiind Argeș, cu o rată de vaccinare de doar 23,7%.

RecomandăriIndustria modei, lovită de o criză majoră – traficul naval a scăzut cu 70%

Problema este și mai adâncă în comunitățile izolate. Dacă prima doză de vaccin ROR se administrează cu dificultate, rapelul de la vârsta de 5 ani devine o misiune aproape imposibilă în mediul rural. Aici, rata de vaccinare pentru a doua doză scade dramatic, ajungând în unele sate la aproximativ 20%. Consecința directă este că România se numără printre statele din regiunea europeană a OMS unde rujeola are transmitere endemică, adică virusul circulă neîntrerupt în populație.

De ce am ajuns aici? Dezinformare, birocrație și cabinete școlare desființate

Scăderea dramatică a vaccinării nu are o singură cauză, ci este rezultatul unei furtuni perfecte de factori. Valul de dezinformare din mediul online, care a alimentat teama părinților față de reacții adverse false sau exagerate, a jucat un rol central. Medicii de familie semnalează că relația cu părinții a devenit tot mai dificilă, mulți dintre aceștia amânând la nesfârșit vaccinarea sau evitând complet cabinetul, fără a-și asuma un refuz oficial.

Pe lângă carențele informaționale, sistemul medical a pus propriile bariere. Birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și, mai ales, desființarea programelor de vaccinare în școli au contribuit masiv la colaps. Pentru familiile din zonele rurale, lipsa accesului la un cabinet medical și dificultățile de transport transformă o procedură medicală de rutină într-un obstacol major. Nici celelalte vaccinuri din schema națională nu stau mai bine: ratele pentru anti-hepatită B, DTPa, polio, Hib și pneumococic se situează în jurul valorii de 55%, mult sub pragul de siguranță.

RecomandăriPrietenie vs iubire care este linia fină pentru ține

„O problemă de siguranță națională”

Experții din sănătate publică trag un semnal de alarmă vehement și avertizează că miza este mult mai mare decât o epidemie de rujeolă. Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, califică situația drept „o problemă de siguranță națională”.

„Consecințele le vedem deja. Un copil poate să facă o formă foarte ușoară de rujeolă. Pentru ca, după niște ani, șase, șapte, de la boala atât de simplă, să se instaleze această complicație redutabilă, care duce la paralizie progresivă și la deces. Există deja cazuri în țară de astfel de paralizii progresive la copii nevaccinați.”

Medicii atrag atenția că rujeola poate avea efecte devastatoare pe termen lung, „resetând” sistemul imunitar al copilului și lăsându-l vulnerabil în fața altor infecții. Mai mult, spectrul unor boli considerate eradicate în România bântuie din nou. „Probabil că nu va mai fi mult până când vom vorbi și de poliomielită”, avertizează Sandra Alexiu. „Când vom vorbi de un caz de poliomielită cu virus sălbatic, trebuie să ne fie deja groază, pentru că în acel moment aproape că nu se va mai putea stăpâni acest lucru.”

RecomandăriCum să construiești o relație armonioasă cu familia ta

Mihai Gafencu, președintele Organizației Salvați Copiii România, subliniază pierderea încrederii în actul medical. „Poliomielita, tetanosul, difteria sunt boli pe care generația noastră nu le-a mai văzut. Așa cum te duci la cel care îți repară mașina de spălat și ai încredere în el, trebuie să ai încredere în medicul tău care spune că, pentru a nu ajunge paralizat sau mort, trebuie să faci aceste lucruri.”

Ce urmează? Reîntoarcerea la vaccinarea în școli

În fața acestui dezastru sanitar, soluțiile trebuie să fie rapide și coerente. Organizația Salvați Copiii a solicitat public autorităților să intervină de urgență. O propunere concretă, venită din partea medicilor de familie care se luptă zilnic cu refuzul și ezitarea, este reintroducerea vaccinării în cabinetele școlare. Această măsură ar elimina o parte semnificativă din barierele logistice și birocratice, asigurând un acces mai facil și mai uniform la vaccinare pentru toți copiii.

Fără o campanie națională de informare corectă, fără combaterea fermă a dezinformării și fără o strategie clară care să readucă vaccinul aproape de copil, România riscă nu doar să continue să fie pata roșie pe harta Europei, ci și să se confrunte cu reapariția unor boli teribile, pe care le credea învinse și uitate în cărțile de istorie a medicinei.