Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. De când se aplică noua regulă.
O veste care lovește direct în buzunarul a milioane de angajați români: prima zi de boală devine, oficial, o zi neplătită. Modificarea, introdusă printr-o Ordonanță de Urgență, intră în vigoare de la 1 februarie 2026 și schimbă fundamental modul în care sunt compensate zilele de incapacitate de muncă. Măsura este temporară, dar impactul ei este imediat și ridică o serie de întrebări atât pentru salariați, cât și pentru companii. Analizăm în detaliu ce înseamnă această regulă, cine este afectat, care sunt excepțiile și ce se întâmplă în culise, în departamentele de HR și contabilitate.
Cuprins
Ce s-a schimbat, concret?
Până acum, regula era simplă: dacă un angajat se îmbolnăvea, angajatorul suporta integral plata indemnizației pentru primele cinci zile de concediu medical. De la 1 februarie 2026, acest calcul se modifică. Conform Ordonanței de Urgență nr. 91/2025, publicată în Monitorul Oficial, angajatorul va plăti doar zilele 2, 3, 4 și 5. Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită nici de către angajator, nici de către stat prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Pe scurt, prima zi de absență medicală certificată devine o pierdere financiară directă pentru salariat. Această prevedere nu este permanentă, fiind gândită ca o măsură temporară, cu aplicabilitate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Toate certificatele medicale emise în acest interval vor intra sub incidența noii legi.
Există excepții? Cine scapă de tăiere
Legiuitorul a prevăzut o singură situație în care prima zi de concediu medical rămâne plătită. Este vorba despre persoanele asigurate care se află sub o măsură oficială de izolare, de exemplu, în contextul unei carantine impuse de autoritățile de sănătate publică. În acest caz specific, plata se va face ca și până acum, integral.
În rest, nu există nicio altă diferențiere. Indiferent de afecțiune, de codul de diagnostic sau de situația medicală a salariatului, regula generală se aplică: prima zi este neplătită. De la o răceală banală la o afecțiune cronică sau un accident, prima zi de pe certificatul medical va fi, din punct de vedere financiar, similară unei zile de concediu fără plată.
Prima zi de boală, un nou tip de concediu?
Aici apare o nuanță juridică esențială. Chiar dacă nu este remunerată, prima zi de concediu medical își păstrează statutul legal. Specialiștii în dreptul muncii, precum avocații de la Wolf Theiss, atrag atenția că trebuie făcută o distincție clară între concediul medical ca stare juridică protejată și indemnizația ca formă de compensare financiară.
Ce înseamnă asta pentru angajat? Înseamnă că, deși nu primește bani, în acea zi contractul său individual de muncă este în continuare suspendat. El este protejat de lege, iar ziua respectivă este considerată perioadă contributivă pentru asigurările sociale. Clasificarea ei incorectă, de pildă ca „absență nemotivată” sau „concediu fără plată”, ar putea crea probleme majore în calculul stagiului de cotizare și în istoricul de la Casa de Asigurări de Sănătate. Așa că în acte, ziua va fi înregistrată ca „concediu medical (neplătit)”.
Dilema angajatorilor: să plătim sau să nu plătim?
Noua lege nu interzice companiilor să acopere voluntar costul primei zile de concediu medical. Mulți angajatori se întreabă acum ce cale să aleagă, iar decizia implică aspecte fiscale și juridice complicate. Dacă o companie decide să plătească, suma respectivă nu mai poate fi considerată „indemnizație de concediu medical”.
Din punct de vedere fiscal, plata voluntară a primei zile va fi tratată ca un venit salarial obișnuit, similar unui bonus. Asta înseamnă că i se vor aplica toate contribuțiile sociale (CAS, CASS) și impozitul pe venit, atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Pentru companie, suma va fi înregistrată ca o cheltuială de personal, deductibilă fiscal.
Problema apare la firmele care au inclus în regulamentele interne sau în contractele colective de muncă prevederi care replicau vechea lege, angajându-se să plătească indemnizația de concediu medical conform legislației. Dacă aceste documente nu sunt modificate, angajații ar putea solicita în continuare plata, bazându-se pe regulamentul intern. O astfel de situație ar putea genera neclarități la un eventual control fiscal, punând sub semnul întrebării deductibilitatea cheltuielii.
Ce trebuie să facă firmele acum. Ghid practic
Pentru a evita confuziile și eventualele litigii, companiile trebuie să acționeze rapid și coordonat. Specialiștii recomandă un plan în mai mulți pași.
Primul pas este decizia strategică la nivel de management: preluăm costul primei zile de concediu sau aplicăm legea ca atare? Odată luată decizia, urmează pașii operaționali.
1. Revizuirea documentelor interne. Departamentele juridice și de HR trebuie să analizeze în detaliu regulamentele interne, politicile de personal și contractele colective de muncă. Orice referire la plata concediului medical trebuie aliniată cu noua legislație, mai ales dacă firma decide să nu mai plătească prima zi.
2. Alinierea internă. Este crucială coordonarea între departamentele de resurse umane, salarizare, fiscal și juridic. Toată lumea trebuie să înțeleagă cum se clasifică, se înregistrează și se raportează această primă zi de concediu medical neplătită.
3. Actualizarea sistemelor software. Sistemele de salarizare și de raportare în REGES/ReviSal trebuie configurate pentru a reflecta corect noua realitate: o zi de concediu medical, cu contract suspendat, dar cu plată zero.
4. Comunicarea către angajați. Poate cel mai important pas este comunicarea. Angajații trebuie informați clar și transparent despre această modificare legislativă, despre decizia companiei și despre implicațiile financiare. O comunicare deschisă poate preveni frustrări și neînțelegeri, mai ales în cazul salariaților detașați în străinătate, dar care au contracte de muncă active în România.
În final, modul în care companiile vor gestiona această schimbare va face diferența în relația cu propriii angajați. O decizie de a suporta costul poate fi un beneficiu important în pachetul de compensații, în timp ce aplicarea strictă a legii necesită o comunicare impecabilă pentru a menține un climat de încredere.
