Prima zi de concediu medical, neplătită din februarie. Câți bani pierd angajații

Februarie a adus o schimbare tăcută, dar dureroasă, în buzunarele a milioane de angajați români. De la începutul lunii, oricine se îmbolnăvește și are nevoie de concediu medical pierde, din start, banii pentru prima zi de absență. Măsura, introdusă printr-o ordonanță de urgență, a intrat în vigoare pe 1 februarie 2026 și a generat un val de confuzie atât pentru salariați, cât și pentru departamentele de resurse umane. Practic, statul a decis că prima zi de boală nu mai este compensată financiar, lăsând o gaură în venitul lunar al oricărui angajat care are ghinionul să răcească sau să sufere o afecțiune minoră.

Regula e simplă: prima zi nu se plătește

Modificarea legislativă a venit prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025 și este, cel puțin teoretic, o măsură temporară, programată să se aplice până la data de 31 decembrie 2027. Până la 1 februarie, sistemul era clar: angajatorul suporta integral plata pentru primele cinci zile de concediu medical. Acum, scenariul s-a schimbat radical. Angajatorul va plăti indemnizația doar pentru zilele 2, 3, 4, 5 și 6, în timp ce prima zi de incapacitate de muncă nu mai este plătită de nimeni, nici de firmă, nici de stat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Pierderea financiară este directă și ușor de calculat: un angajat pierde echivalentul unei zile de muncă din indemnizația de concediu medical, care oricum este calculată la 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni (cu excepții pentru anumite afecțiuni). Pentru un salariat cu venitul mediu pe economie, impactul se simte imediat în bugetul familiei.

O singură excepție de la regulă

Noua lege se aplică aproape universal. Indiferent de afecțiune, de la o banală gripă la probleme medicale mai serioase, prima zi de concediu medical rămâne neplătită. Specialiștii în dreptul muncii de la casa de avocatură Wolf Theiss, Andreea Stan și Ioana Iacob, subliniază într-o analiză de specialitate că legislația prevede o singură excepție notabilă. Măsura nu se aplică persoanelor asigurate care se află sub o măsură oficială de izolare, cum ar fi în cazul unei carantine impuse de autoritățile de sănătate publică. Pentru acești angajați, prima zi de concediu medical va fi în continuare plătită, conform reglementărilor specifice.

O întrebare esențială apare aici: dacă nu este plătită, prima zi mai este considerată concediu medical? Răspunsul juriștilor este un „da” categoric. Este crucial să se facă distincția între concediul medical, ca statut juridic ce suspendă contractul de muncă și oferă protecție salariatului, și indemnizația de concediu medical, care este compensația în bani. Chiar dacă este neplătită, prima zi se înregistrează ca fiind concediu medical și, foarte important, constituie în continuare perioadă contributivă la sistemul de asigurări sociale. O înregistrare greșită, de pildă ca „zi de concediu fără plată”, ar putea crea probleme pe termen lung angajatului, afectându-i stagiul de cotizare.

Capcana fiscală pentru angajatorii darnici

Unii angajatori, în special companiile mari care vor să-și protejeze angajații, s-ar putea gândi să acopere voluntar costul primei zile de concediu. O pot face, însă lucrurile nu sunt simple. Specialiștii atrag atenția că orice sumă plătită de angajator pentru a compensa această primă zi nu mai poate fi considerată „indemnizație de concediu medical”, deoarece legea a eliminat-o. Așa că banii respectivi vor fi tratați din punct de vedere fiscal drept venit salarial obișnuit.

Ce înseamnă asta? Că suma va fi supusă integral impozitului pe venit și tuturor contribuțiilor sociale (CAS și CASS), la fel ca salariul de bază. Pentru companie, cheltuiala va fi deductibilă, dar pentru angajat, suma netă primită va fi mai mică decât ar fi fost în regimul de indemnizație. Această nuanță fiscală obligă firmele să își revizuiască atent politicile interne. Dacă un regulament intern vechi menționează plata integrală a concediului medical conform legii, acum acesta trebuie actualizat pentru a reflecta noua realitate. O comunicare transparentă cu angajații devine esențială pentru a evita neînțelegerile.

Ce trebuie să facă firmele acum

Impactul noii măsuri e mai mult decât financiar, ci și administrativ. Departamentele de HR și de salarizare trebuie să se adapteze rapid. Experții recomandă un plan de acțiune în mai mulți pași pentru orice companie:

Revizuirea politicilor interne: Toate regulamentele, contractele colective și individuale de muncă trebuie verificate pentru a vedea dacă există clauze care promit plata integrală a concediului medical. Acestea trebuie aliniate cu noua legislație.
Actualizarea sistemelor software: Programele de salarizare și de management al resurselor umane (HRIS/REGES) trebuie setate pentru a înregistra corect prima zi ca „concediu medical neplătit”, nu ca absență nemotivată sau concediu fără plată.
Coordonare internă: Departamentele juridic, fiscal, HR și salarizare trebuie să lucreze împreună pentru a asigura o abordare unitară și conformă.
Comunicare clară către angajați: Fiecare salariat trebuie să știe exact care este politica firmei: dacă va suporta sau nu costul primei zile și cum va fi tratată aceasta.

Măsura, deși gândită probabil pentru a descuraja concediile medicale de foarte scurtă durată și pentru a reduce cheltuielile bugetare, pune o presiune suplimentară pe angajații cu venituri mici și medii. Deocamdată nu se știe dacă, până la finalul lui 2027, legiuitorul va prelungi această măsură, o va anula sau o va modifica din nou, în funcție de impactul economic și social pe care îl va produce.