O proporție mai mare de somn REM a fost asociată cu risc mai mic pentru 83 de boli, fără dovadă de prevenție

Un studiu amplu publicat în revista PLOS Medicine leagă felul în care este alcătuit somnul de riscul ulterior pentru numeroase boli, dar fără să arate că o anumită etapă a somnului le previne. Analiza a găsit că o proporție mai mare de somn REM a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru 83 de boli, iar o proporție mai mare de somn profund, cu un risc mai scăzut pentru 7 boli.

Adaugă Lyla.ro ca sursă preferată în Google

Cercetarea a analizat datele a 95.559 de participanți din Marea Britanie, potrivit CSID. Participanții au purtat dispozitive la încheietura mâinii timp de aproximativ o săptămână, iar cu ajutorul lor au fost estimate durata somnului, etapele sale, regularitatea și perioadele petrecute treji după adormire. Aceste informații au fost comparate ulterior cu datele medicale ale participanților, iar monitorizarea medicală s-a întins, în medie, pe aproape nouă ani.

REM și somnul profund, asociate diferit cu riscul de boală

Analiza cercetătorilor a identificat asocieri între o proporție mai mare de somn REM și un risc mai redus de apariție a unor afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala Alzheimer, hipotensiunea arterială sau fibrilația atrială.

Somnul REM este etapa marcată de mișcări rapide ale ochilor. În această fază apar frecvent vise vii și complexe, iar activitatea creierului este intensă și poate semăna, în anumite privințe, cu cea din starea de veghe. Această etapă este considerată importantă pentru consolidarea anumitor tipuri de memorie și pentru procesarea informațiilor acumulate în timpul zilei.

Somnul profund este diferit de etapa REM. Organismul intră într-o stare de relaxare accentuată, iar această fază este asociată cu recuperarea fizică și cu reglarea anumitor procese metabolice.

Nu contează doar câte ore dormi, ci și cum este împărțit somnul

Cercetătorii au analizat proporția somnului REM în raport cu durata totală a somnului, iar legătura observată cu bolile nu pare să fie explicată pur și simplu prin faptul că unele persoane dormeau mai multe ore. Durata totală, alternarea etapelor și proporția fiecărei faze formează împreună arhitectura somnului. Etapele se succed în cicluri pe parcursul nopții, iar durata și ponderea lor se pot modifica de la un moment al nopții la altul.

De aceea, două persoane care petrec același număr de ore în pat pot avea un somn diferit din punct de vedere biologic. Pentru tine, partea utilă a cercetării este tocmai această distincție: timpul petrecut în pat nu descrie singur întreaga structură a somnului.

Numărul total de ore a rămas însă relevant în analiză. Participanții care dormeau între șase și opt ore pe noapte au prezentat asocieri cu un risc mai redus pentru mai multe afecțiuni. La celălalt capăt al intervalului, persoanele care dormeau mai puțin de cinci ore pe noapte aveau un risc mai mare, în comparație cu cele care dormeau între șase și opt ore. Intervalul observat nu reprezintă automat durata potrivită pentru fiecare persoană, deoarece nevoile de somn pot varia în funcție de vârstă, starea de sănătate, stilul de viață și alți factori individuali.

Ce arată studiul și ce nu poate demonstra

Dimensiunea eșantionului și perioada lungă de urmărire le-au permis cercetătorilor să compare mai multe caracteristici ale somnului cu apariția unui număr mare de probleme de sănătate.

Limita principală a noii cercetări ține de felul în care a fost realizată. Fiind un studiu observațional, acesta poate identifica apariția simultană a unor tipare de somn și a unor riscuri medicale, fără să stabilească o relație directă de cauză și efect. Relația poate funcționa și în sens invers: anumite boli sau anumiți factori de risc pot modifica structura somnului.

Studiul nu arată că schimbarea unei singure etape, cum ar fi somnul REM sau somnul profund, va reduce automat riscul unei boli. Rezultatele sunt observaționale: arată legături statistice, dar nu demonstrează că aceste etape ale somnului previn direct afecțiunile. Concluzia care poate fi folosită acum este mai restrânsă: durata somnului și felul în care noaptea este împărțită între etape apar împreună în relația observată cu sănătatea. Rezultatele justifică cercetări suplimentare, nu promisiunea că o proporție mai mare a unei anumite faze oferă protecție directă împotriva bolilor.