O alimentație mai sănătoasă a fost asociată cu indicatori mai buni ai îmbătrânirii

Publicat: 10 octombrie 2026, 09:06Actualizat: 10 octombrie 2026, 09:06

Adulții care aveau o alimentație de calitate mai bună prezentau și indicatori biologici mai favorabili ai îmbătrânirii, într-o cercetare care a inclus 1.769 de persoane de cel puțin 60 de ani din Stockholm, Suedia. Rezultatele privesc obiceiurile alimentare în ansamblu și nu demonstrează că dieta a produs diferențele observate.

Cercetătorii au comparat informațiile oferite de participanți despre alimentația obișnuită cu 54 de biomarkeri din sânge, potrivit CSID. Acești indicatori măsurabili reflectă procese legate de metabolism, inflamație, sănătatea vaselor de sânge și a creierului.

O limită esențială este momentul evaluării: alimentația și markerii au fost analizați în aceeași perioadă, ceea ce împiedică stabilirea unei relații de cauză și efect. În plus, participanții erau în general sănătoși, aveau un nivel educațional ridicat și proveneau dintr-o singură zonă urbană suedeză.

Analiza a folosit trei măsuri ale calității alimentației: apropierea de dieta mediteraneană, respectarea unor recomandări asociate reducerii riscului de boli cronice și potențialul inflamator al dietei, adică măsura în care aceasta poate favoriza inflamația.

Ultima dintre ele a avut cele mai largi asocieri: un potențial inflamator mai redus s-a legat de o gamă mai mare de biomarkeri favorabili decât celelalte două măsuri. Aceștia reflectau reglarea glicemiei, apetitul, funcționarea ficatului, sănătatea osoasă și activitatea sistemului imunitar.

Inflamația cronică este implicată în procese asociate îmbătrânirii și bolilor cronice. Influența alimentației asupra ei ar putea explica o parte dintre legăturile observate. Cercetarea nu arată însă că o dietă poate opri îmbătrânirea.

Folatul, o vitamină din grupul B, s-a remarcat în raport cu fiecare dintre cele trei măsuri: participanții cu tipare alimentare mai sănătoase aveau niveluri mai mari în sânge. Legumele cu frunze verzi, fructele și leguminoasele sunt surse importante ale acestei vitamine, necesară pentru formarea globulelor roșii, sinteza materialului genetic și reînnoirea celulară.

Un alt rezultat a privit factorul de diferențiere a creșterii 15 (GDF-15), o proteină eliberată de celulele aflate în condiții de stres sau afectare. Nivelul său tinde să crească odată cu vârsta și în anumite boli cronice. În studiu, alimentația mai sănătoasă a fost asociată cu valori mai favorabile ale acestui marker.

Tiparele analizate pun accent pe alimente consumate regulat

Pentru mesele tale, reperul practic oferit de cercetare este consecvența, fără căutarea unui aliment cu presupuse efecte de întinerire sau a unei diete rigide. Modelul apropiat de alimentația mediteraneană a inclus:

legume și fructe;
cereale integrale;
leguminoase;
nuci;
pește;
alimente vegetale cât mai puțin procesate.

Celălalt model, bazat pe recomandări pentru reducerea riscului de boli cronice, a pus accent pe fructe, legume, nuci și leguminoase. A inclus și reducerea alimentelor ultraprocesate, a băuturilor îndulcite și a cărnii roșii și procesate.

Recomandarea practică prezentată de CSID privește păstrarea unui asemenea tipar pe termen lung și limitarea excesului de zahăr. Consumul ocazional al unui presupus superaliment are mai puțină relevanță decât alegerile alimentare repetate de-a lungul anilor.

Citește și: