Un scor MIND cu 3 puncte mai mare a fost asociat cu 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebrale

Publicat: 1 octombrie 2026, 17:31Actualizat: 1 octombrie 2026, 17:31

Un scor mai mare la dieta MIND a fost legat, la adulți de vârstă mijlocie și vârstnici, de o evoluție mai lentă a unor modificări cerebrale observate la RMN. Pentru fiecare creștere cu 3 puncte a scorului, cercetătorii au găsit o pierdere mai lentă a materiei cenușii, echivalentă cu aproximativ 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebrale. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că indică o asociere și nu dovedește că alimentația a provocat direct aceste schimbări.

Materia cenușie are un rol important în memorie, învățare, luarea deciziilor și procesarea informațiilor.

Ce a urmărit studiul și cum au fost evaluați participanții

Cercetarea, publicată online în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry, a inclus 1.647 de adulți din cohorta Framingham Heart Study Offspring, potrivit ScienceDaily. La începutul studiului, participanții aveau în medie 60 de ani și nu prezentau accident vascular cerebral sau demență la prima scanare prin rezonanță magnetică, adică RMN.

Evaluările medicale au fost făcute la intervale cuprinse între 4 și 8 ani. Din 1999, participanții au trecut prin scanări RMN cerebrale la fiecare 2 până la 6 ani, iar fiecare persoană a avut cel puțin două asemenea evaluări între 1999 și 2019.

Alimentația a fost analizată prin cel puțin un chestionar despre frecvența consumului de alimente, completat la controalele din 1991-1995, 1995-1998 și/sau 1998-2001. Scorul mediu MIND a fost puțin sub 7 din maximum 15, valoarea de 15 indicând cea mai mare aderență la acest model alimentar.

Ce este dieta MIND și cine avea scoruri mai mari

Dieta MIND, acronim provenit din denumirea engleză Mediterranean-Dietary Approaches to Stop Hypertension Diet Intervention for Neurodegenerative Delay, combină elemente ale dietei mediteraneene cu un plan conceput pentru scăderea tensiunii arteriale. Modelul fusese asociat anterior cu o sănătate cognitivă mai bună.

Acest model alimentar include:

legume cu frunze verzi, alte legume, fructe de pădure, nuci, cereale integrale, pește, fasole, ulei de măsline și carne de pasăre, alături de un consum moderat de vin;
limitarea untului sau margarinei, brânzei, cărnii roșii, produselor de patiserie, dulciurilor și alimentelor fast-food prăjite.

Persoanele din treimea cu cele mai mari scoruri MIND erau mai frecvent femei și aveau mai des studii universitare. Fumau mai rar și prezentau mai rar obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Aceste diferențe între grupuri sunt relevante pentru interpretarea unei asocieri observaționale.

Ce modificări cerebrale au fost observate în timp

În perioada medie de urmărire de 12 ani, scanările au arătat scăderi ale volumelor totale ale creierului, materiei cenușii, materiei albe și hipocampului, regiune implicată în memorie. Au crescut volumele lichidului cefalorahidian și ventriculelor, spații pline cu lichid care se măresc pe măsură ce țesutul cerebral se reduce.

Au crescut și hiperintensitățile materiei albe, pete luminoase observate la RMN care pot indica leziuni ale țesutului cerebral. Aceste modificări structurale sunt relevante și pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

La fiecare 3 puncte în plus în scorul MIND, pierderea materiei cenușii a fost mai lentă cu 0,279 cm³ pe an. Cercetătorii au echivalat această asociere cu un declin legat de vârstă cu 20% mai mic și cu aproximativ 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebrale.

Același avans al scorului a fost asociat cu o extindere mai lentă a volumului total al ventriculelor, de -0,071 cm³ pe an. Asocierea a corespuns unei pierderi de țesut cu 8% mai mici și unei întârzieri estimate de aproximativ 1 an a îmbătrânirii cerebrale.

Ce alimente au avut asocieri favorabile și care au fost legate de evoluții nefavorabile

Un consum mai mare de fructe de pădure a fost asociat cu o creștere mai lentă a volumului ventriculelor. Carnea de pasăre a fost legată atât de o extindere mai lentă a acestora, cât și de un declin mai lent al materiei cenușii.

Cercetătorii au sugerat că antioxidanții din fructele de pădure și proteinele din carnea de pasăre ar putea reduce stresul oxidativ și afecta mai puțin neuronii. În schimb, au arătat că alimentele fast-food prăjite, adesea bogate în grăsimi nesănătoase, grăsimi trans și produși finali de glicare avansată, ar putea contribui la inflamație și afectare vasculară.

Consumul mai mare de dulciuri a fost asociat cu extinderea mai rapidă a ventriculelor și cu o atrofie mai accentuată a hipocampului. Alimentele fast-food prăjite au fost legate de o reducere mai mare a volumului hipocampic.

Un consum mai mare de cereale integrale a fost asociat cu pierderi mai rapide de materie cenușie și volum hipocampic, precum și cu extinderea mai rapidă a ventriculelor.

Brânza, deși se află printre alimentele pe care dieta MIND le recomandă în cantități limitate, a avut asocieri favorabile în această analiză. Consumul mai mare a fost legat de scăderi mai lente ale materiei cenușii și volumului hipocampic, de o extindere mai redusă a ventriculelor și de mai puține hiperintensități ale materiei albe.

Unde s-au văzut asocieri mai puternice și care sunt limitele

Asocierile generale s-au menținut în analize suplimentare și au fost mai puternice la participanții mai vârstnici. Rezultate mai puternice au apărut și în cazul persoanelor active fizic și al celor care nu erau supraponderale sau obeze.

Cercetătorii au arătat că dieta MIND ar putea avea o relevanță mai mare pentru persoanele cu risc de îmbătrânire cerebrală mai rapidă, dar studiul nu demonstrează un efect direct al alimentației și nu stabilește că dieta previne sau tratează Alzheimer ori Parkinson.

Participanții au fost predominant albi, astfel că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în același fel persoanelor din alte grupuri etnice. Cercetătorii nu au putut exclude nici afectarea cognitivă ușoară la prima scanare RMN, schimbările dietei în timp sau influența factorilor genetici de risc. Ei au mai notat că chestionarele privind frecvența consumului de alimente se bazează pe faptul că participanții își amintesc corect ce au mâncat, ceea ce poate introduce erori de reamintire.

Rezultatele descriu o asociere între aderența la dieta MIND și ritmul unor modificări structurale observate la RMN. Ele nu arată că dieta a provocat încetinirea acestor modificări și nu oferă o estimare a efectului pentru o anumită persoană.