Mesele târzii au fost asociate cu un risc de boli hepatice cu 20-30% mai mare. Ce poți schimba

Publicat: 16 octombrie 2026, 17:55Actualizat: 16 octombrie 2026, 17:55

Un bărbat pregătește o masă târzie comandată prin livrare – Foto: Mikhail Nilov / Pexels

Persoanele care mâncau frecvent după cină sau aproape de culcare au avut un risc de boli hepatice cu 20-30% mai mare decât cele fără acest obicei, într-o cercetare observațională. Rezultatul arată o asociere statistică: nu dovedește că mesele târzii provoacă ficat gras ori ciroză.

Potrivit CSID, cercetătorii de la Oregon Health & Science University, din Statele Unite, au analizat informații despre aproape 200.000 de participanți. Studiul a fost publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology.

Datele proveneau din trei studii americane de amploare:

Nurses’ Health Study;
Nurses’ Health Study II;
Health Professionals Follow-up Study.

Participanții raportaseră cum mănâncă, cum își organizează ziua și alte obiceiuri de viață. Analiza a urmărit inclusiv ciroza și boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), afecțiunea numită anterior ficat gras nonalcoolic.

Pentru interpretarea rezultatului contează diferența dintre observarea unui obicei și testarea unei schimbări. Autorii consideră că merită cercetat timpul dintre ultima masă și culcare. Pentru unele persoane, ajustarea programului ar putea fi mai ușor de făcut decât o schimbare radicală a alimentației.

La aceeași universitate se desfășoară deja un studiu clinic cu persoane care au ficat gras metabolic. Acesta testează dacă schimbarea orelor la care mănâncă aduce beneficii măsurabile ficatului. Prin evaluarea unei intervenții, cercetarea poate lămuri mai bine efectul programului alimentar decât simpla observare a obiceiurilor.

Una dintre explicațiile explorate privește ritmul circadian, adică mecanismul intern care coordonează somnul, starea de veghe și numeroase procese prin care organismul folosește nutrienții. Acesta influențează și activitatea ficatului, implicat în procesarea alimentelor, controlul glicemiei și stocarea sau folosirea energiei.

Când organismul se pregătește de somn, consumul de alimente ar putea schimba modul de procesare a nutrienților. Experimente anterioare au sugerat o eficiență mai redusă în timpul nopții biologice, perioada în care mecanismele interne favorizează odihna. Explicația rămâne una posibilă, care necesită cercetări suplimentare.

Autorii au luat în calcul și cercetările despre munca în ture nocturne. La persoanele cu un asemenea program, perturbarea somnului și a meselor a fost asociată cu mai multă obezitate și cu boli cardiovasculare.

Factorii metabolici contează în evaluarea ficatului

În MASLD, ficatul acumulează prea multă grăsime în prezența unor factori metabolici precum greutatea în exces, diabetul de tip 2 sau alte modificări ale metabolismului. Uneori apar și inflamație ori leziuni hepatice.

Unii pacienți dezvoltă fibroză, adică țesut cicatricial în ficat, iar boala avansată poate ajunge la ciroză. Această evoluție nu este inevitabilă: cei mai mulți oameni cu ficat gras nu dezvoltă forme avansate. Monitorizarea și gestionarea factorilor de risc au în continuare un rol important.

La început, afecțiunea poate trece fără simptome evidente. Dacă ai factori de risc metabolici, recomandarea este să discuți cu medicul despre evaluarea ficatului, pornind de la istoricul tău medical și de la analize.

Pentru obiceiurile de zi cu zi, CSID recomandă să privești împreună programul meselor, calitatea alimentației și mișcarea:

Păstrează regularitatea meselor, cu un program potrivit somnului și nevoilor tale.
Evită gustările nocturne zilnice, mai ales când iau locul unor mese echilibrate pe parcursul zilei.
Include în alimentație legume, fructe, cereale integrale și leguminoase, alături de surse potrivite de proteine.
Fă mișcare regulat, pentru susținerea sănătății metabolice.
Discută cu medicul despre riscurile tale, în special dacă ai diabet, greutate în exces sau valori modificate la analizele hepatice.

Totuși, datele de până acum nu arată că există o oră-limită valabilă pentru toți, după care mâncatul devine periculos. Nu indică nici cât ar fi optim să treacă între cină și somn pentru toată lumea.