Menopauza mai timpurie a fost asociată cu un debut mai precoce al bolii Alzheimer într-un studiu

Publicat: 8 octombrie 2026, 09:14Actualizat: 8 octombrie 2026, 09:14

Femeile care au intrat mai devreme la menopauză au prezentat o deteriorare mai rapidă a memoriei și un debut mai precoce al bolii Alzheimer.

Studiul este observațional: cercetătorii au identificat o asociere între vârsta instalării menopauzei și schimbările apărute mai târziu. Rezultatele nu stabilesc o relație directă de cauză-efect și nu arată că menopauza mai timpurie a provocat acele schimbări.

Cercetarea a inclus peste 2.600 de femei și a fost publicată în JAMA Network Open, potrivit CSID. Asocierile cu vârsta instalării menopauzei au putut fi observate chiar și după câteva decenii, prin modificări ale funcțiilor cognitive și ale creierului la vârste înaintate.

Cercetarea are și o limită legată de informațiile folosite: participantele au raportat vârsta menopauzei, fără ca aceasta să fie verificată în fiecare caz prin analize hormonale sau documente medicale.

Specialiștii atrag atenția că rezultatele nu trebuie citite ca o predicție pentru fiecare femeie care a trecut mai devreme prin menopauză. Asocierea observată în grupul studiat nu spune cum va evolua memoria unei anumite persoane; multe femei în această situație își păstrează funcțiile cognitive pe măsură ce înaintează în vârstă.

În comparațiile cercetătorilor, fiecare an cu care menopauza s-a instalat mai devreme a fost asociat cu trei schimbări:

O deteriorare mai rapidă a memoriei.
Un debut mai precoce al bolii Alzheimer.
O acumulare mai mare de hiperintensități ale substanței albe, adică modificări vizibile la investigațiile imagistice, asociate cu afectarea cerebrală.

Pentru femeile la care menopauza s-a instalat cu zece ani mai devreme, perioada fără boala Alzheimer a fost, în medie, cu aproape doi ani mai scurtă. Separat, instalarea menopauzei cu cinci ani mai devreme a fost asociată cu o acumulare a leziunilor substanței albe cu aproximativ 15% mai mare într-un interval de zece ani.

Scăderea estrogenului ar putea explica o parte din asociere

Una dintre explicațiile posibile prezentate de CSID privește estrogenul, în special estradiolul. Acest hormon contribuie la funcționarea conexiunilor dintre neuroni, la producerea energiei și la reglarea inflamației și a răspunsului imun.

Schimbările hormonale de la menopauză pot avea astfel efecte dincolo de bufeuri și tulburări de somn. Ele ar putea contribui la dificultăți de concentrare, probleme de memorie și găsirea mai greoaie a cuvintelor, manifestări descrise frecvent prin expresia ceață mentală.

Cercetătorii consideră menopauza o perioadă importantă pentru prevenție. Pentru sănătatea creierului pe termen lung, ei indică obiceiuri și factori asupra cărora poți interveni:

Mișcarea.
Somnul suficient.
Controlul tensiunii arteriale și al glicemiei.
Evitarea fumatului.
Alimentația echilibrată.
Menținerea conexiunilor sociale.
Stimularea intelectuală.

Autorii propun ca vârsta la menopauză să fie luată în calcul, pe viitor, ca posibil reper în evaluarea personalizată a riscului neurologic. Această informație poate fi cunoscută încă de la mijlocul vieții, înainte ca modificările cognitive sau cerebrale urmărite în studiu să devină evidente.

Citește și: