Adulții sedentari ar putea avea de câștigat din reducerea proteinelor consumate: o analiză a cercetărilor despre alimentație și îmbătrânire sugerează posibile beneficii pentru metabolism și, în unele cazuri, pentru longevitate. Rezultatele la oameni privesc greutatea, grăsimea corporală și glicemia; prelungirea vieții a fost observată în cercetări pe animale.

Bailey A. Knopf și Dudley W. Lamming au examinat peste 350 de studii despre restricția proteinelor, adică reducerea cantității consumate, și îmbătrânire. Lucrarea lor a fost publicată la 31 iulie 2026 în revista Cell Press Blue, potrivit ScienceDaily, care prezintă informațiile furnizate de Cell Press.

În studiile clinice recente analizate, participanții care au consumat mai puține proteine au slăbit, au pierdut grăsime corporală și au avut îmbunătățiri ale glicemiei pe nemâncate, adică ale nivelului zahărului din sânge înainte de masă. Aceste schimbări au apărut deși participanții au consumat adesea mai multe calorii în total.

Pentru o persoană activă, însă, beneficiile proteinelor trebuie privite împreună cu efortul fizic. „Este absolut clar că proteinele aduc beneficii pentru creșterea musculară și pentru răspunsul la exerciții fizice al persoanelor active. Dar, pentru că majoritatea oamenilor sunt relativ sedentari, mulți consumă probabil mai multe proteine decât au de fapt nevoie, ceea ce are, probabil, consecințe negative asupra sănătății”, a explicat Dudley W. Lamming, autorul corespondent al lucrării, de la University of Wisconsin-Madison, în declarația prezentată de ScienceDaily.

Dacă vezi tot mai des cereale, cafea sau chiar apă îmbogățite cu proteine, analiza aduce o precizare relevantă pentru alegerea acestor produse: pentru mulți adulți sedentari, ele ar putea să nu ofere avantajele pentru sănătate pe care le așteaptă. Femeile însărcinate și unii adulți în vârstă pot avea, în schimb, nevoi nutriționale mai mari.

Alte studii au constatat că un aport mai ridicat de proteine poate susține slăbirea și poate ajuta persoanele în vârstă să își păstreze masa musculară, mai ales când alimentația este însoțită de exercițiu fizic.

Recomandările alimentare actualizate în SUA în 2026 indică un aport zilnic de 1,2-1,6 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală, aproape dublu față de cantitatea recomandată anterior.

Cercetătorii urmăresc cum răspund celulele la reducerea proteinelor

Interesul pentru această abordare pornește și de la dificultatea de a menține pe termen lung o dietă cu mai puține calorii. Reducerea aportului caloric poate prelungi viața la multe organisme și poate diminua riscul unor boli asociate vârstei, inclusiv cancerul. În experimente anterioare, însă, muștele și rozătoarele au trăit mai mult când au primit mai puține proteine, chiar fără o scădere a caloriilor totale.

În cercetările examinate, autorii au identificat patru schimbări asociate unui aport proteic mai mic:

  • O funcționare mai bună a metabolismului.
  • Modificarea felului în care celulele răspund la nutrienți.
  • Reducerea deteriorării celulare.
  • O mai bună menținere a funcționării normale a celulelor.

Unul dintre mecanisme implică factorul de creștere a fibroblastelor 21 (FGF21), un hormon al cărui nivel crește când aportul de proteine scade. Acesta poate mări consumul de energie al organismului, poate îmbunătăți reglarea glicemiei și poate reduce inflamația.

Șoarecii cu niveluri crescute ale acestui hormon au trăit mai mult decât șoarecii obișnuiți, iar efectul a fost mai pronunțat la masculi decât la femele. Creșterea nivelului hormonului în urma reducerii proteinelor apare și la oameni.

Autorii au examinat și rolul metioninei, izoleucinei și valinei. Sunt aminoacizi, componentele din care sunt alcătuite proteinele. Cercetările sugerează că un consum excesiv poate activa procese biologice care favorizează creșterea. Menținerea lor la un nivel ridicat de activitate ar putea crește riscul de obezitate, inflamație și alte afecțiuni asociate îmbătrânirii.

„Aceste studii arată că nivelul de proteine consumat astăzi de persoanele sedentare poate avea consecințe negative asupra sănătății, cel puțin la nivelul populației”, a precizat Lamming.

Sportivii consumă adesea cantități mari de proteine fără să dezvolte boli metabolice. Lamming presupune că activitatea fizică regulată ar putea avea un rol protector, orientând utilizarea proteinelor spre dezvoltarea și menținerea musculaturii sănătoase.

Cercetarea a fost susținută de National Institute on Aging, Wisconsin Partnership Program și University of Wisconsin-Madison.

Dudley W. Lamming a mai declarat: „Recomandările recente i-au încurajat pe oameni să consume mai multe proteine, dar i-au încurajat și să facă mai multă mișcare. Probabil că trebuie să personalizăm recomandările privind proteinele ținând cont nu doar de vârstă, ci și de cât de activi fizic sunt oamenii”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră